Germania a antrenat trupe ruse chiar înainte de anexarea Crimeei, dezvăluit Der Spiegel

Angela Merkel, considerată în Occident simbolul prudenței și al diplomației reci, a condus Germania în ani de cooperare militară strânsă cu Rusia – cooperare care a continuat până în pragul invaziei Crimeei, în 2014.

Rușii s-au antrenat pe tehnică germană/FOTO:Arhivă

Un amplu material publicat de revista germană Der Spiegel arată că Berlinul a oferit asistență militară și instruire trupelor ruse, în paralel cu livrarea de tehnologie de ultimă generație, exact în perioada în care Moscova pregătea terenul pentru ocuparea peninsulei ucrainene.

Rusia își antrena soldații cu tehnologie germană

Potrivit publicației, încă din anii 1990, Germania a dezvoltat la baza Altmark din Saxonia-Anhalt un centru ultramodern de pregătire a trupelor – un complex de simulare de luptă gestionat de compania Rheinmetall.

Sistemul folosea lasere, senzori digitali și programe software pentru a simula confruntări reale, fiind descris la vremea respectivă ca „cel mai avansat centru de instruire din Europa”.

Impresionați de performanțele acestui model, generalii ruși au cerut ca un centru similar să fie construit și în Rusia. În 2011, Moscova și Berlinul au semnat un contract de 135 de milioane de euro pentru ridicarea unui complex de instruire în localitatea Mulino, în regiunea Volgăi.

Proiectul, coordonat tot de Rheinmetall, urma să permită antrenarea a peste 30.000 de soldați ruși pe an, folosind tehnologie germană: senzori, lasere și efecte pirotehnice care imitau explozii reale. Planul inițial prevedea construcția a opt astfel de centre în întreaga Rusie.

Relații militare „intense” aprobate de guvernul Merkel

Între 2009 și 2013, cooperarea militară germano-rusă s-a adâncit semnificativ. Documentele consultate de Spiegel arată că Berlinul și Moscova planificau chiar schimburi de ofițeri în cadrul Statului Major – un gest rezervat, de regulă, aliaților din NATO.

Un ofițer rus urma să fie detașat la Comandamentul Armatei Germane din Strausberg, iar un ofițer german ar fi trebuit să activeze la Statul Major rus. Începerea programului era programată pentru 1 octombrie 2014 – la doar câteva luni după anexarea Crimeei.

Generalul german în retragere Josef Niebecker, fost consilier militar în cancelaria lui Gerhard Schröder și atașat militar la Moscova, a declarat pentru Spiegel că oficialii erau „instruiți să răspundă pozitiv solicitărilor Rusiei și să le implementeze pe cât posibil”.

În 2011, ministrul apărării de atunci, Thomas de Maizière, elogia „intensitatea relațiilor militare”, vorbind despre „interesul de securitate al Germaniei într-o armată rusă modernă și bine condusă”.

Exerciții comune, anulate în ultimul moment

În vara lui 2013, Germania și Rusia plănuiau o serie de exerciții militare comune la Kamenka, în apropierea graniței cu Finlanda. 60 de militari germani și șase vehicule de luptă Boxer urmau să participe.

Tonul agresiv al anunțului Moscovei – care descria scopul exercițiilor drept „distrugerea bandelor armate” – a stârnit critici dure din partea statelor baltice. Un ofițer NATO a comparat evenimentul cu „pactul Hitler-Stalin”.

Sub presiunea aliaților, Berlinul a anulat participarea. Exercițiile nu au mai fost reluate niciodată.

Chiar și după anexarea Crimeei, în martie 2014, compania Rheinmetall a încercat să finalizeze contractul cu Rusia, insistând că echipamentele nu erau „arme propriu-zise”, ci tehnologii de simulare.

Guvernul german a revocat însă toate licențele de export militar pe 10 iunie 2014. Rheinmetall a amenințat cu procese de despăgubire în valoare de 120 de milioane de euro, dar instanțele i-au respins cererile, iar dosarul a fost închis discret în 2016.

Echipamentele – inclusiv 300 de module laser destinate armelor de antrenament – au fost depozitate în portul Bremerhaven, unde, potrivit sursei, „au ruginit ani de zile”. După 2022, compania a luat în calcul trimiterea acestora Ucrainei, dar dispozitivele s-au dovedit inutilizabile.

Un proiect terminat… fără Germania

În ciuda sancțiunilor, Rusia a inaugurat în cele din urmă centrul militar de la Mulino. În 2021, acolo au fost organizate manevrele „Zapad”, la care au participat aproximativ 200.000 de soldați – exerciții la care Vladimir Putin a fost prezent personal.

Nu este clar dacă tehnologia germană a fost folosită, dar structura complexului respectă în detaliu modelul german de la Altmark.

Privind retrospectiv, unii oficiali germani vorbesc acum despre o „greșeală istorică”. „Slavă Domnului că nu s-a finalizat complet”, a spus generalul Niebecker pentru Spiegel. „Dacă Rusia ar fi primit tot ce era prevăzut, ar fi avut un avantaj militar semnificativ.”

Angela Merkel, care a condus Germania între 2005 și 2021, a susținut și după 2014 proiecte considerate favorabile Moscovei – inclusiv controversatul gazoduct Nord Stream 2 și acordurile de la Minsk, care au înghețat conflictul în Donbas în termeni convenabili Kremlinului.

Predecesorul ei, Gerhard Schröder, a devenit imediat după ieșirea din funcție președintele Comitetului Acționarilor Nord Stream 1 și membru în consiliul Gazprom – legături care aveau să afecteze profund imaginea Berlinului în ochii aliaților occidentali.

Articolul Der Spiegel nu doar redeschide o pagină sensibilă din politica germană recentă, ci arată cât de adânc a mers cooperarea cu Rusia chiar în momentul în care Putin se pregătea de război.

„Ne-am legat securitatea de o țară care nu a ascuns niciodată ambițiile sale imperiale”, notează comentatorii germani.

Și, după cum demonstrează istoria centrului militar de la Mulino, Rusia a știut mereu cum să transforme deschiderea economică într-o armă strategică.