Merkel, criticată după ce a acuzat țările baltice și Polonia că s-au opus dialogului direct cu Putin: „Un mare dezastru pentru Germania și Europa”

Oficiali polonezi și baltici au criticat declarațiile fostului cancelar german Angela Merkel, care a afirmat că absența unui dialog direct cu Kremlinul, a contribuit la declanșarea războiului din Ucraina.

Angela Merkel/FOTO: Shutterstock

Fostul premier al Letoniei, Krišjānis Kariņš, a declarat luni că, la acea vreme, multe țări nu înțeleseseră Rusia — „inclusiv Germania și fosta cancelară însăși”, potrivit Politico.

„I-am spus mereu că nu poți discuta cu Putin cu bună credință, dar ea credea că statele baltice se înșală. Eram pe deplin conștient de opiniile lui Merkel, dar sunt uimit că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, ea continuă să gândească astfel”, a spus Kariņš.

„Putin acționează așa cum acționează, iar Occidentul are doar două opțiuni: să se supună sau să reziste. Este surprinzător ca fostul cancelar german să spună așa ceva astăzi, când ar trebui să fie clar pentru toată lumea ce fel de regim este Rusia. Mă bucur că noul cancelar german, Friedrich Merz, nu împărtășește opiniile lui Merkel”, a adăugat el.

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat luni că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru conflict.

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este determinat de un singur lucru și numai de acela: refuzul de a accepta prăbușirea Uniunii Sovietice și ambițiile sale imperialiste neclintite. Rusia este singura vinovată pentru această agresiune”, a scris acesta pe platforma X.

Declarațiile lui Merkel au provocat și un val de reacții în Polonia, în special din partea politicienilor de dreapta.

Fostul premier polonez Mateusz Morawiecki, în prezent vicepreședinte al partidului naționalist de opoziție Lege și Justiție (PiS), a scris pe X: „Angela Merkel, prin interviul ei nechibzuit, a dovedit că se numără printre cei mai dăunători politicieni germani pentru Europa din ultimul secol.”

Europarlamentarul PiS Waldemar Buda a declarat: „Când Merkel spune că voia din nou să ajungă la un acord cu Putin, probabil că asta ar fi dus la împărțirea Ucrainei! Ei nu înțeleg că, făcând afaceri cu Putin, au provocat războiul!”

Însă Marek Magierowski, fost ambasador al Poloniei în Statele Unite, a criticat mass-media pentru distorsionarea cuvintelor lui Merkel.

„Fostul cancelar spune doar că statele baltice și Polonia nu au fost de acord cu un nou format de negocieri UE-Rusia”, a scris el pe X. „De la această afirmație până la ideea că Polonia este co-responsabilă pentru războiul lui Putin este o cale foarte lungă.”

Totuși, Magierowski nu a menajat-o pe Merkel, descriind perioada ei politică drept „un mare dezastru pentru Germania și Europa”.

„În 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk”

Într-un interviu acordat recent publicației maghiare Partizan, Merkel a sugerat că, în opinia sa, absența unui dialog direct cu Kremlinul, a contribuit la declanșarea războiului.

Ea a adăugat că în prezent Europa trebuie să acționeze ca un factor de descurajare real și să continue să sprijine Ucraina.

La reuniunea Consiliului European din iunie 2021, Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au avansat ideea negocierilor directe, pe fondul concentrării trupelor ruse la granița cu Ucraina. Un grup de state, între care Polonia, și-au exprimat opoziția, demersurile lor ducând la adoptarea unui limbaj dur față de Rusia în  declarațiile finale ale summitului, comentează Politico.

„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk. De aceea am dorit un nou format în care noi, ca Uniune Europeană, să putem discuta direct cu Putin”. 

„Ideea nu a avut parte de susținere din partea unora țări. În principal, statele baltice, dar și Polonia a fost împotrivă”.

În ianuarie 2015, la doar patru luni după semnarea primului acord de la Minsk, Rusia și regiunile separatiste din est se angajaseră într-o luptă aprigă cu forțele ucrainene, în ciuda faptului că interesele Kremlinului ar fi trebuit să fie satisfăcute.

Acordul Minsk II a fost semnat luna următoare, fapt care nu a împiedicat izbucnirea ostilităților, ulterior. Între 2015 și 2021, forțele ruse au ucis sau rănit peste 5.000 de soldați ucraineni, încălcând acordul de încetare a focului.