Flancul estic al NATO, îngrijorat de recentele activităţi hibride ale Rusiei pe teritoriul aliat

Rusia rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii NATO, iar aliaţii vor lucra la o strategie pentru a o contracara. Acesta a fost unul dintre punctele declarației comune adoptate la Riga, unde a avut loc reuniunea Grupului București – B 9 – din care fac parte țările de pe flancul estic al Alianței.

Agenția Reuters scrie despre semnalul de alarmă tras de preşedinţii din România, Polonia şi Letonia în contextul reuniunii statelor din flancul estic al NATO în formatul B9, reuniune organizată la Riga și prezidată în comun de preşedintele român, Klaus Iohannis, cel polonez, Andrzej Duda şi cel leton, Edgars Rinkevics.

„Suntem profund îngrijoraţi de recentele activităţi hibride maligne ale Rusiei pe teritoriul aliat, ce constituie o ameninţare la adresa securităţii aliaţilor”, precizează comunicatul celor trei preşedinţi, citat de Reuters. Reuters subliniază că ”țările de pe flancul de est al NATO afirmă că Rusia utilizează diverse tactici de la sabotaj şi atacuri cibernetice la migraţie ilegală, pentru a le destabiliza, din cauza sprijinului lor pentru Ucraina”. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat marţi că zece persoane au fost arestate în Polonia în ultimele săptămâni, pentru acte de sabotaj, iar premierul ceh, Petr Fiala, a afirmat luni că este posibil ca Rusia să fie responsabilă de tentativă de incendiere a unor autobuze din Praga, săptămâna trecută, mai scrie Reuters.

Liderii formatului B 9 au subliniat că NATO va continua presiunile asupra Rusiei, prin sancțiuni și prin alte măsuri, atâta vreme cât Moscova continuă politicile și acțiunile ostile.

Rămânem mai hotărâți ca niciodată în sprijinirea Ucrainei atât timp cât este nevoie, pentru ca Ucraina să câștige – menționează declarația finală.

„Sarcina cea mai urgentă e să ne asigurăm că oferim Ucrainei sprijin atât cât va fi nevoie. Mă aştept ca aliaţii să decidă că NATO va coordona livrarea ajutoarelor şi instruirea ucrainenilor, şi, de asemenea, să stabilească un angajament financiar pentru Ucraina pe termen lung. Aliaţii NATO deja asigură 99 la sută din ajutorul militar pentru Ucraina“, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Klaus Iohannis, care a co-prezidatat reuniunea, alături de președintele Poloniei și cel al Letoniei, atrage atenția că și alți parteneri NATO vulnerabili, cum e Republica Moldova, trebuie să fie o prioritate pentru aliați.

Ungaria și Slovacia au ignorat cumva reuniunea de la Riga: au fost reprezentate doar la nivel de ambasador.

Una dintre chestiunile asupra cărora nu există consens în rândul aliaților e legată de invitarea oficială a Ucrainei de a deveni membră NATO. Din ce se știe până acum, o asemenea decizie NU se va lua la apropiatul summit de la Washington. În schimb, aliații vor reafirma că locul Ucrainei este în NATO.