Emmanuel Macron exclude să demisioneze, ”indiferent de rezultatul legislativelor anticipate”. Ce ar putea merge prost pentru președintele Franței?

0
Publicat:

Emmanuel Macron exclude să demisioneze ”indiferent de rezultatul” alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat după înfrângerea taberei sale în alegerile europene, într-un editorial publicat marţi de Le Figaro Magazine, citat de AFP.

Emmanuel Macron. FOTO EPA EFE

Întrebat despre riscul ca partidul de extrema dreapta , Adunarea Națională (RN), să-i ceară demisia, şeful statului francez a respins această posibilitate..

”Nu RN scrie Constituţia şi nici spiritul acesteia. Instituţiile sunt clare. La fel şi locul preşedintelui, indiferent de rezultat. Este ceva de neatins după mine”, a răspuns el.

El s-a declarat din nou pregătit să dezbată cu Marine Le Pen, şefa deputaţilor de extremă dreapta în Adunarea Naţională dezolvată.

”Bineînţeles. Sunt pregătit să ne port culorile şi ne apăr proiectul”, a declarat el.

”Mă duc să câştig!”, dă asigurări preşedintele francez în acest interviu realizat luni după-amiaza, la o zi după anunţul-şoc al dizolvării Adunării Naţionale care a luat toată lumea prin surprindere, inclusiv pe premierul său Gabriel Attal.

Celor care-l consideră ”nebun” să provoace un asemenea cutremur politic, Emmanuel Macron le replică ”nu, deloc”.

”Mă gândesc doar la Franţa. Aceasta este decizia bună, în interesul ţării. Şi le spun francezilor nu vă fie frică, duceţi-vă să votaţi”, spune el.

”N-am crezut niciodată în sondaje”, a subliniat el.

”Începe o nouă campanie şi nu trebuie să ne uităm la scorurile circumscripţiilor prin prisma celor europene”, a subliniat el.

Trei lucruri care ar putea merge prost pentru Macron

Marele pariu al lui Macron după pierderea alegerilor europene de către partidul său s-ar putea întoarce împotriva sa, scrie politico.eu.

În scenariul ideal al lui Macron, tabăra prezidenţială profită de luptele interne din stânga şi de lipsa de avânt din dreapta pentru a-i atrage de partea sa pe parlamentarii demisionari şi pentru a obţine locuri suplimentare în Adunarea Naţională.

Dar, cu popularitatea extremei drepte la un maxim istoric, manevra lui Macron s-ar putea la fel de uşor să se întoarcă împotriva sa şi să deschidă calea unor consecinţe fără precedent.

Tânărul Bardela, premier

Ceea ce a fost cândva de neimaginat nu mai pare de acum încolo chiar imposibil: în câteva săptămâni, guvernul Franţei ar putea fi condus de extrema dreaptă pentru prima dată în istoria modernă.

În cazul în care RN va obţine majoritatea absolută, Emmanuel Macron ar fi efectiv obligat să numească în funcţia de prim-ministru pe unul dintre liderii lor, probabil Jordan Bardella - preşedintele RN, care tocmai şi-a condus tabăra la victorie în alegerile europene.

Macron nu are nicio obligaţie constituţională de a face acest lucru, dar dacă ar refuza, guvernul desemnat s-ar confrunta probabil cu un vot de neîncredere, ceea ce ar face imposibilă guvernarea acestuia şi l-ar forţa efectiv pe preşedinte să numească un guvern în conformitate cu majoritatea din parlament.

RN l-a desemnat pe Bardella drept "candidat" pentru postul de prim-ministru, a anunţat luni vicepreşedintele partidului, Sébastien Chenu.

RN deţine în prezent 88 de locuri în Adunarea Naţională şi ar trebui să ajungă la 289 pentru a deţine majoritatea absolută. Sarcina de a deţine puterea va fi complicată, dar nu imposibilă: un sondaj comandat la începutul acestui an de partidul conservator Republicanii (LR) şi dezvăluit revistei franceze L'Obs arăta că RN ar câştiga între 243 şi 305 locuri în cazul unor alegeri anticipate.

Blocaj total

Cu 250 de parlamentari din 2022 - la câteva zeci de deputaţi distanţă de o majoritate absolută - guvernul lui Macron a trăit sub ameninţarea constantă a unui vot de neîncredere în ultimii doi ani. În ceea ce priveşte legislaţia cheie, inclusiv reforma extrem de nepopulară a sistemului de pensii, preşedintele şi premierul său au folosit instrumente constituţionale pentru a trece legislaţia fără un vot în parlament.

Cu o extremă dreaptă în creştere şi cu posibilitatea unei noi alianţe de stânga, viitoarele alegeri ar putea duce la o Adunare Naţională şi mai divizată, fără perspective de a forma o majoritate clară. Într-o ţară în care coaliţiile sunt rareori construite dincolo de liniile ideologice, durerea de cap a guvernării ar putea merge din rău în mai rău.

"Ar fi existat o altă cale, cea a unei coaliţii", a declarat luni, într-un interviu, Yaël Braun-Pivet, preşedintele Adunării Naţionale şi membră al coaliţiei pro-Macron. "Preşedintele a decis în mod conştient că această cale nu există. Iau act de această decizie", a spus ea.

Macron şi-a declarat în repetate rânduri disponibilitatea de a forma o coaliţie guvernamentală cu Republicanii - o alianţă care ar fi dus la o majoritate absolută în parlament - sperând că schimbarea sa spre dreapta va face ca acest lucru să devină o posibilitate. Dar partidul conservator a respins în mod repetat încercarea preşedintelui.

Demisia lui Macron

Într-un sistem politic centrat în jurul preşedintelui, se va pune în mod inevitabil problema responsabilităţii proprii a lui Macron în actuala criză, dacă pariul său electoral se va întoarce împotriva sa.

În 1969, după ce a pierdut un referendum, preşedintele Charles de Gaulle, strămoşul actualei Republici Franceze, şi-a prezentat demisia, citind rezultatele votului ca pe o dezaprobare personală.

În acest moment, nu se discută despre demisia lui Macron, iar un consilier al preşedintelui a declarat că intenţia şefului de la Elysee atunci când a convocat alegeri anticipate a fost în totalitate de a câştiga. "Sunt singurul care nu riscă nimic", a declarat Macron, citat de cotidianul francez Le Monde.

De asemenea, incertitudinea politică din jurul situaţiei actuale l-ar putea determina pe Macron să folosească pe deplin amploarea puterilor oferite executivului de Constituţia franceză, slăbind şi mai mult rolul legislativului.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite