De la „sabotaj rusesc” la bani „furați” pentru alte țări. Cum s-au răspândit teoriile false despre accidentele feroviare din Spania
0După unul dintre cele mai grave accidente feroviare din istoria Spaniei, soldat cu cel puțin 45 de morți, rețelele sociale au fost inundate de teorii conspiraționiste despre sabotaj și deturnarea fondurilor. Ancheta oficială exclude însă atât intervenția umană, cât și un act intenționat și indică, deocamdată, o problemă tehnică la șinele de cale ferată.
Pe 18 ianuarie, în localitatea Adamuz, din sudul Spaniei, trei vagoane ale unui tren operat de compania privată Iryo au deraiat și au ajuns pe o linie separată, unde s-au ciocnit cu un alt tren, aparținând operatorului feroviar de stat Renfe. Acesta a fost proiectat într-un terasament. În urma impactului, cel puțin 45 de persoane și-au pierdut viața, într-una dintre cele mai grave tragedii feroviare din istoria țării.
La câteva zile după acest accident, un mecanic de locomotivă a murit într-o altă deraiere, în apropiere de Barcelona, iar un al treilea tren s-a izbit de o macara în regiunea Murcia, rănind mai multe persoane. Succesiunea acestor incidente a alimentat un val de speculații și teorii care, în cele din urmă, s-au dovedit înșelătoare, potrivit Euronews.
Teoria sabotajului, virală pe rețelele sociale
Una dintre principalele teorii nefondate a fost că tragedia de la Adamuz ar fi fost rezultatul unui act de sabotaj. Această idee a apărut la doar câteva ore după accident și s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare, în mai multe limbi.
Organizația non-profit independentă Maldita a arătat că una dintre cele mai distribuite postări care susțineau această teorie provenea din Polonia. Mesajul făcea legătura între accidentul din Spania și un incident petrecut în Polonia în noiembrie 2025, când o explozie a avariat o secțiune de cale ferată folosită pentru livrări către Ucraina.
Ulterior, procurorii polonezi au arestat trei bărbați ucraineni, acuzați că ar fi acționat în interesul Rusiei. Pe baza acestui caz, mai multe postări au început să sugereze că și accidentul din Spania ar fi avut o cauză similară. Unele dintre ele au folosit o fotografie a șinelor avariate din Polonia, alături de o imagine cu echipele de intervenție de la Adamuz, pentru a întări această narațiune.
După ce un al doilea tren s-a prăbușit în apropiere de Barcelona, unii utilizatori l-au întrebat chiar și pe chatbotul cu inteligență artificială al platformei X, Grok, care ar fi cauza primului accident. Deși, în general, Grok a răspuns corect că anchetatorii au exclus atât eroarea umană, cât și sabotajul, într-un caz a susținut în mod eronat că ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, ar fi speculat că ar fi vorba despre un sabotaj.
Ce spun, de fapt, autoritățile
O mare parte din speculațiile apărute după accident au fost alimentate de lipsa inițială de informații clare. Deși ministrul Óscar Puente a descris incidentul drept „cu adevărat ciudat”, el a explicat acest lucru prin faptul că accidentul s-a produs „pe o porțiune plană de cale ferată” care fusese recent renovată și pe care ambele trenuri circulau sub limita de viteză.
Ulterior, Puente a ținut să clarifice că „nu se referea la sabotaj” atunci când a folosit acest termen și a adăugat că sabotajul nu este cea mai „plauzibilă” cauză a tragediei.
Ancheta s-a concentrat asupra unei crăpături apărute într-o secțiune dreaptă a liniei de cale ferată, despre care primele constatări sugerează că ar fi existat înainte de deraiere. De asemenea, anchetatorii au descoperit „crestături similare” pe filetul roților trenului care circula pe cealaltă linie.
Pentru moment, deteriorarea șinei este considerată o „ipoteză de lucru” care trebuie analizată mai în detaliu. Spre deosebire de cazul din Polonia, un posibil sabotaj rusesc „nu este în centrul atenției”.
Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a exclus în mod explicit sabotajul ca posibilă cauză. Totodată, a fost respinsă și ipoteza erorii umane, întrucât niciunul dintre trenuri nu a depășit limita de viteză.
„Banii dați Marocului”, o altă teorie falsă
O altă teorie care a circulat intens pe rețelele sociale, mai ales pe X, susține că guvernul spaniol ar fi neglijat infrastructura feroviară internă pentru a oferi fonduri Marocului și Uzbekistanului.
Mai multe publicații spaniole au relatat că statul spaniol a aprobat, într-adevăr, două împrumuturi pentru finanțarea a două linii de tramvai în orașul marocan Casablanca. Potrivit unui comunicat oficial, aceste împrumuturi erau însă rambursabile. În plus, în cazul Marocului, banii au fost acordați prin intermediul unei companii spaniole care a câștigat contractul printr-o licitație deschisă.
Și împrumutul acordat Uzbekistanului a fost unul rambursabil și a inclus comanda a „două trenuri electrice de mare viteză Talgo-250”.
Ambele finanțări provin din Fondul pentru Internaționalizarea Companiilor, un organism administrat de Ministerul Industriei, Turismului și Comerțului din Spania, creat pentru a sprijini prezența firmelor și produselor spaniole pe piețele externe, nu din bugetul destinat întreținerii infrastructurii feroviare interne.
În timp ce ancheta oficială continuă, autoritățile insistă că, până acum, nu există niciun indiciu care să susțină scenariile conspiraționiste răspândite online.
Se încarcă comentariile...
