Cum reacționează Europa la oferta nucleară a lui Emmanuel Macron

Opt țări europene au fost de acord să participe la această descurajare avansată: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a anunțat președintele Franței. Aceste țări vor putea găzdui în special „componente strategice” ale forțelor aeriene franceze, care se vor putea astfel „disemina în adâncimea continentului european”.

Avion france ce poate lansa bombe nucleare/FOTO:X

Președintele Franței a declarat luni că Parisul ar putea desfășura, pentru prima dată, aeronave capabile să transporte arme nucleare pe teritoriul unor state aliate și a invitat opt țări europene să participe la exerciții comune cu forțele franceze de descurajare.

Anunțând o nouă doctrină de „descurajare avansată”, Macron a spus că planurile — care implică parteneri precum Germania, Marea Britanie și Polonia — ar „complica calculele adversarilor noștri”. El a vorbit de la baza submarinelor nucleare de la Île Longue, subliniind că Europa trebuie să își consolideze capacitatea de descurajare în fața unor amenințări multiple.

Declarațiile vin în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în al cincilea an, iar unele capitale europene își exprimă îngrijorarea cu privire la consecvența angajamentului american față de securitatea continentului. În același timp, atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului sporesc riscul unei destabilizări regionale.

Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca s-ar putea alătura inițiativei. AFP a prezentat  cum au reacționat până acum unele dintre statele vizate.

Danemarca

Prim-ministrul Mette Frederiksen a exclus desfășurarea de arme nucleare franceze pe teritoriul danez, dar a afirmat că este „din păcate necesar” ca Europa să discute despre descurajare în fața amenințărilor venite dinspre Moscova. Ea a subliniat că orice cooperare trebuie să respecte politica nucleară actuală a Danemarcei.

Germania

Într-o declarație comună cu Franța, Berlinul a anunțat că va participa la exerciții nucleare franceze, menționând însă că forțele nucleare ale Statelor Unite trebuie să rămână pe continent. Cancelarul Friedrich Merz a deschis recent posibilitatea unei cooperări mai strânse cu Franța și Regatul Unit în domeniul descurajării, subliniind că dimensiunea nucleară rămâne un pilon al securității europene, bazat și pe garanțiile americane.

Grecia

Guvernul de la Atena a evitat să ofere detalii, însă purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis a confirmat că direcția unei politici europene comune în domeniul nuclear este luată în considerare. Mai multe informații ar urma să fie prezentate în săptămânile următoare.

Polonia

Premierul Donald Tusk a salutat inițiativa, afirmând că aceasta ar spori securitatea țării sale. El a declarat că Polonia poartă discuții cu Franța și alți aliați apropiați privind un program de descurajare nucleară avansată. La rândul său, președintele naționalist Karol Nawrocki a susținut anterior ideea dezvoltării unei capacități proprii de descurajare.

Suedia

Prim-ministrul Ulf Kristersson a descris propunerea lui Macron drept „pozitivă”, adăugând că, deși idealul rămâne o lume fără arme nucleare, democrațiile trebuie să fie capabile să își apere securitatea atâta timp cât Rusia își menține arsenalul și își amenință vecinii.

Umbrela nucleară franceză asupra Europei

Franța, alături de Regatul Unit, este una dintre cele două puteri nucleare din Europa Occidentală. Arsenalul său, estimat la aproximativ 300 de focoase, include componente aeriene și maritime, cu cel puțin un submarin aflat permanent în patrulare.

Deși Parisul a sugerat de mai multe ori că forța sa de descurajare ar putea juca un rol mai amplu în arhitectura de securitate europeană, reticențele unor capitale — în special Berlinul — au limitat până acum discuțiile. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și incertitudinile legate de angajamentul american au schimbat însă tonul dezbaterii.

Oficiali europeni și militari citați de presă spun că așteaptă angajamente concrete din partea lui Macron, nu doar declarații de principiu. Printre opțiunile discutate s-ar număra desfășurarea de avioane Rafale capabile să transporte arme nucleare în alte state europene sau implicarea aliaților în exerciții strategice franceze.

O linie roșie rămâne însă clară: decizia finală privind utilizarea armelor nucleare va aparține exclusiv Parisului.

Discursul lui Macron are loc cu doar 14 luni înainte de încheierea mandatului său. În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, ascensiunea formațiunii de extremă dreapta conduse de Marine Le Pen și de protejatul său, Jordan Bardella, ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a unei eventuale noi arhitecturi nucleare europene.

Pentru moment, oferta franceză pare să fie primită cu prudență, dar și cu un interes crescut într-o Europă marcată de război la graniță și de incertitudini strategice.