Cât de atractiv mai poate fi „visul parizian”. Români, despre mutarea în Franța: „Dacă nu înveți limba, riști să nu te integrezi”
0Parisul stârnește admirația milioanelor de turiști, însă mutarea în capitala Franței poate fi o provocare plină de dificultăți. Unii dintre românii care au experimentat viața în Franța au povestit despre lucrurile la care ar trebui să se aștepte cei care își doresc un nou început aici.

În Franța, o țară cu o populație de aproape 70 de milioane de locuitori, trăiesc peste 130.000 de imigranți născuți în România, potrivit recensământului populației din 2019.
Franța și România, apropiate istoric
De-a lungul timpului, Franța a fost o destinație apreciată de români, datorită nivelului de trai ridicat, culturii și atracțiilor sale, limbii latine relativ ușor de învățat, dar și relațiilor bune dintre cele două țări, cu o istorie îndelungată.
„În secolul al XIX-lea, majoritatea studenţilor români îşi făceau studiile la Paris, dobândind astfel, din plin, bogate cunoştinţe, dar şi idei moderne de reînnoire politică şi socială”, amintește Ambasada României în Republica Franceză.
Relațiile diplomatice dintre România și Franța s-au consolidat în secolul al XIX-lea, iar în 1880 cele două state au stabilit oficial legături diplomatice, prin deschiderea unor misiuni permanente la Paris și București. După Primul Război Mondial, cele două țări au continuat să se apropie pe cale diplomatică, un rol esențial în întărirea acestei legături avându-l diplomatul Nicolae Titulescu, unul dintre cei mai influenți susținători ai alianței româno-franceze.
„După decembrie 1989, relaţiile franco-române s-au dezvoltat considerabil. Schimburile de vizite oficiale s-au multiplicat, inclusiv la cel mai înalt nivel, fapt care a permis să se pună bazele unui solid parteneriat politic, economic şi cultural între cele două ţări. Merită a fi subliniat, în special, sprijinul activ al Franţei pentru integrarea României în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euro-atlantice”, notează Ambasada României în Republica Franceză.
Dacă la nivelul relațiilor internaționale Franța și România s-au dovedit, de-a lungul timpului, apropiate, pentru românii care au ales sau intenționează să trăiască în Franța decizia relocării poate fi mai dificilă.
Franța, între speranțe și temeri
Mulți dintre cei care au locuit sau continuă să trăiască în Franța au răspuns întrebării lansate de un tânăr pe platforma Reddit despre experiențele și temerile pe care le-au avut în încercarea de a se adapta mutării în Franța.
„Mi-am depus CV-ul acum câteva luni, fără prea mari așteptări, la o companie cu sediul în Franța (Paris), iar ieri – după mai multe interviuri și teste – am primit o ofertă de 50.000 de euro brut pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 3.000 de euro net pe lună. Având în vedere că este un post entry-level, hibrid, și luând în calcul faptul că, în prezent, lucrez în România pe un salariu de 1.000 de euro, fără perspective de evoluție profesională, sunt tentat să accept. Cu toate acestea, mi-e teamă. De singurătate, de alienare, de îndepărtarea de familie, de scenariul în care nu aș face față noului loc de muncă, de labirintul birocratic prin care trebuie să trec pentru a găsi o chirie – practic, de tot”, a mărturisit tânărul, cerând sfaturi de la cei care au experimentat deja viața în Franța.
Răspunsurile românilor au fost diverse. Unii au remarcat faptul că francezii și românii au multe lucruri în comun în privința comportamentului, iar cei care reușesc să învețe limba franceză nu vor avea probleme să se integreze în societatea franceză.
„Obiceiurile din Franța sunt cam cum ar fi ale noastre dacă lumea ar fi ceva mai educată și legea ar fi mult mai respectată. Francezii apreciază politețea mai mult decât suntem noi obișnuiți să o facem. Birocrația e la fel de stufoasă ca a noastră, dar respectul față de omul din fața ta chiar există și este practicat de funcționarii publici. Francezii tipici sunt mult mai conștiincioși la muncă decât românii, dar uneori lucrează mai rigid. Respectă mult mai mult munca și serviciul decât o facem noi”, a observat un român care muncește în Franța.
Un alt român care a muncit în Franța a relatat că un salariu lunar de 3.000 de euro este bun, însă chiria, taxele și cheltuielile pot reduce din satisfacția primirii acestuia.
„În Franța siguranța locului de muncă este destul de mare. Dacă nu faci vreo belea, nu prea există scenariul în care să fii dat afară de pe o zi pe alta. Transportul în comun în Paris este foarte bun, însă unele zone pot fi cam dubioase”, a remarcat altcineva.
Un alt român susține că a plecat să lucreze singur în Franța și a reușit să își facă acolo câțiva prieteni. A observat însă că francezii pun preț pe cunoașterea limbii lor.
„Oamenii sunt mai cordiali și mai amabili. Nu am avut probleme cu discriminarea. În schimb, nu m-am împăcat cu limba. Chiar dacă colegii spuneau că vorbesc bine și am avut interviuri reușite în franceză, mi-a fost greu să trec peste dificultatea de a o vorbi constant. Poate, după câțiva ani în plus, m-aș fi obișnuit. Primele luni am fost «tolerat» vorbind engleză, dar după aceea oamenii obosesc și vor franceză. Este esențial să înveți limba, altfel riști să nu te integrezi și să rămâi fie singur, fie doar în bula altor expați”, afirmă acesta.
Parisul, orașul cu chirii imposibile
Alți români cred că Parisul nu este un loc potrivit pentru prima mutare în Franța, din cauza costului vieții, în timp ce alte orașe franceze sunt mult mai atractive.
„Dacă îți place Franța și zona Parisului, trebuie să te împaci cu chiriile. Iar dacă vrei să cumperi, probabil doar la 50 de kilometri distanță”, observă unul dintre aceștia.
Alți români relatează că, în orașele mai mici și în zona rurală din Franța, serviciile sociale sunt la un nivel mai scăzut față de Paris, iar oportunitățile sunt mai rare.
„În orașele mici e mai greu să te integrezi, fiind mai puțin cosmopolite. La început totul poate părea minunat, dar după câteva luni începe dorul de casă”, afirmă un alt român din Franța.
Parisul este un oraș unde românii pot avea totul la îndemână, de la infrastructură culturală la servicii medicale, zone de agrement, transport și experiențe diverse. Totuși, localnicii pot fi mai dificil de înțeles, crede altcineva. Unii pot avea prejudecăți față de România, iar stilul lor mai direct și mai tăios poate părea descurajator pentru cei mai puțin obișnuiți cu francezii, adaugă acesta.
Altcineva completează că a găsi o chirie decentă în Paris este aproape imposibil, iar viața, în general, este foarte scumpă.
„Proprietarii sunt foarte pretențioși, mai ales dacă nu ai istoric de muncă în Franța. Unii prieteni mi-au spus că găsirea unei chirii bune este aproape ca și cum ai căuta un job. Unii proprietari fac efectiv interviuri cu potențialii chiriași. În plus, ai nevoie de câteva mii de euro puse deoparte pentru plata în avans a mai multor chirii”, adaugă acesta.
Unii români se arată mulțumiți de alegerea mutării în Franța și susțin că nu mai au planuri de revenire în România.
„Am plecat acum doi ani în Franța și am locuit în trei orașe. Nu am regretat niciodată decizia și nu m-aș întoarce. Melancolicii de acum unu-doi ani, care vorbeau despre întoarcerea în România, au cam amuțit. Atunci ni se spunea cât de rău e în Vest, cât de mari sunt chiriile și cât de bine este la noi, pentru că au crescut salariile etc.”, își amintește acesta.























































