Când se va încheia cu adevărat lupta pentru Donbas? Ce spun serviciile de informații și experții militari

În timp ce trupele ruse avansează treptat în regiunea Donbas, armata ucraineană se pregătește pentru o rezistență dificilă în fața unei noi campanii de uzură, conform estimărilor experților militari și oficialilor din serviciile de informații.

Lupte grele în Donbas/FOTO:EPA/EFE

Într-un sat din estul Ucrainei, aflat la doar treizeci de minute distanță de primele linii ale frontului, comandanții ucraineni de drone coordonează operațiunile de apărare. La 24 și, respectiv, 26 de ani, tineri ofițeri precum cei cunoscuți sub indicativele „Fleșka” și „Sașa” conduc unități mixte de infanterie și operatori de drone, gestionând apărarea ultimelor bastioane din regiune.

Situația strategică din Donbas

Regiunea Donbas cuprinde teritoriile Lugansk și Donețk. În timp ce forțele ruse au preluat controlul asupra celei mai mari părți din Lugansk, Ucraina controlează în prezent mai puțin de o cincime din regiunea Donețk, o suprafață estimată la aproximativ 5.000 de kilometri pătrați.

Potrivit evaluărilor unor reprezentanți ai serviciilor de informații europene, trupele ruse ar putea ajunge la periferia orașelor Kramatorsk și Sloviansk până la începutul anului 2027. Aceste două localități reprezintă nucleul ultimei mari centuri defensive ucrainene din regiune.

Cu toate acestea, costul uman al unei astfel de ofensive rămâne extrem de ridicat. Analiștii militari subliniază că ritmul avansului rus este în prezent extrem de lent, ritm care ar putea prelungi luptele pentru controlul total al regiunii Donețk până la începutul următorului deceniu, în absența unor schimbări majore de resurse sau a unei noi mobilizări la scară largă.

Schimbările de pe linia frontului

Situația tactică rămâne tensionată pe mai multe sectoare. Forțele ucrainene se confruntă cu o superioritate locală a Rusiei în ceea ce privește dronele de tip FPV și cu utilizarea intensivă a bombelor ghidate, care continuă să afecteze infrastructura și pozițiile defensive.

În același timp, capacitatea de logistică și aprovizionare a apărătorilor din Kramatorsk și Sloviansk este considerată de experți drept factorul decisiv pentru menținerea liniilor defensive. Colonelul Markus Reisner, din cadrul Forțelor Armate austriece, subliniază că menținerea rutelor de aprovizionare rămâne vitală pentru ca trupele ucrainene să poată continua rezistența.

Rusia avansează, dar ritmul este lent

Analistul militar Franz-Stefan Gady, autorul cărții Attack: When War Comes to Us, are o evaluare ceva mai favorabilă Ucrainei.

El spune că înaintarea rusă se desfășoară în prezent în cel mai lent ritm înregistrat din timpul iernii.

„În ritmul actual, regiunea Donețk nu ar fi ocupată în întregime decât la începutul anilor 2030”, afirmă Gady.

O încetinire a ofensivei nu trebuie însă confundată cu stabilizarea frontului.

În anumite sectoare, situația militară a Ucrainei se deteriorează.

Rusia beneficiază, pe unele porțiuni ale frontului, de o superioritate locală semnificativă în ceea ce privește dronele FPV, în unele cazuri de până la zece la unu.

În același timp, bombele planante ghidate, cu o greutate de aproximativ trei tone, continuă să provoace pierderi importante forțelor ucrainene din zonele de front.

Gady consideră posibil ca trupele ruse să ajungă la Kramatorsk și Sloviansk în primăvara sau vara lui 2027, dar numai în anumite condiții.

„Rusia are nevoie de mobilizare dacă vrea să mențină sau să crească ritmul actual”, spune el.

În opinia sa, Moscova este puțin probabil să recurgă la o nouă mobilizare înaintea alegerilor, iar dacă o va face, Ucraina nu dispune de un răspuns echivalent.

Potrivit lui Gady, Statul Major rus estimează că militarii nou mobilizați au nevoie de aproximativ patru luni înainte de a putea avea un impact semnificativ pe front.

O mobilizare în această toamnă ar putea, prin urmare, să înceapă să influențeze situația militară în prima jumătate a anului 2027.

Colonelul Markus Reisner, din cadrul Forțelor Armate austriece, spune că ofensiva rusă de vară nu a atins până acum obiectivele pe care Kremlinul și le-ar fi stabilit.

Cu toate acestea, trupele ruse continuă să înainteze „lent, dar constant”.

Logistica ar putea decide soarta Donbasului

Potrivit lui Reisner, factorul decisiv în bătălia pentru Donbas va fi logistica ucraineană.

„Cea mai importantă capacitate care va influența lupta pentru centura defensivă ucraineană din jurul Kramatorskului și Slovianskului este capacitatea de a-i aproviziona pe apărătorii din aceste orașe.”

Dacă Rusia reușește să întrerupă rutele de aprovizionare, spune el, apărătorii ucraineni vor putea rezista doar o perioadă limitată.

O mare parte din aprovizionarea trupelor se bazează deja pe drone grele de tip multicopter și pe vehicule terestre fără pilot.

Forțele ruse încearcă sistematic să distrugă aceste sisteme și, în același timp, să împiedice aducerea de întăriri și rotația trupelor ucrainene.

Avertismentul lui Reisner este direct:„Dacă ucrainenii nu reușesc să rupă acest cerc vicios, centura defensivă va cădea.”

Comandanții brigăzilor ucrainene recunosc, de altfel, că Rusia dispune în cele din urmă de resursele necesare pentru a cuceri Donbasul.

„Desigur, Rusia are acest potențial”, declara Vadîm Krikun, comandantul Brigăzii Lubart, într-un interviu acordat WELT la începutul acestui an.

„Este în continuare a doua armată din lume. Întrebarea este cât de departe este Rusia dispusă să meargă și cât de mult este pregătită să își mobilizeze economia și populația.”

Krikun luptă în Donbas de peste un deceniu.

Trupele ruse au intrat pentru prima dată în regiune în 2014, iar luptele au continuat, sub diferite forme, de atunci.

Perspective și eforturi diplomatice

Deși au existat discuții și propuneri anterioare privind o potențială încetare a focului sau crearea unor zone demilitarizate, negocierile nu au condus la un acord concret. Experții consideră că obiectivele strategice ale Moscovei depășesc simpla cucerire a Donbasului, în timp ce forțele ucrainene continuă să își adapteze tacticile pentru a contracara operațiunile ofensive ale inamicului.

Sloviansk și Kramatorsk, următoarele obiective

Fleshka se teme că Drujkivka ar putea fi următorul oraș care va ajunge sub o presiune serioasă.

„Și-au mutat atenția spre Sloviansk. Deja se luptă în Mikolaivka.”

Sașa se așteaptă, la rândul său, la o bătălie extrem de dură pentru Sloviansk.

El spune că oamenii săi sunt pregătiți. „Va fi ca la Ceasiv Iar. Dar cât timp au atacat Ceasiv Iarul? Aproximativ un an, dacă îmi amintesc bine.”

„Va fi ca la Ceasiv Iar. Dar cât timp au atacat Ceasiv Iarul? Aproximativ un an, dacă îmi amintesc bine.”

El indică terenul din jurul Kramatorskului și Slovianskului.

„Peisajul de aici lucrează în favoarea noastră și împotriva lor. Noi deținem înălțimile și avem acoperire. Va fi o mașinărie de măcinat oameni.”

Cucerirea Donbasului nu ar însemna neapărat sfârșitul războiului

Experții se îndoiesc că o eventuală cucerire completă a Donbasului ar determina automat Kremlinul să accepte negocieri serioase pentru încetarea focului.

„Putin își va ajusta obiectivele de război în funcție de situația apărătorilor ucraineni”, spune Reisner.

În prezent, Rusia încearcă să exploateze ceea ce el descrie drept una dintre principalele vulnerabilități ale Ucrainei: deficitul critic de muniție pentru apărarea antiaeriană, în special pentru sistemele Patriot.

Primele atacuri de amploare din această nouă etapă a războiului indică, potrivit lui Reisner, intenția lui Putin de a supune Ucraina unor lovituri masive și repetate în această iarnă.

El compară strategia cu doctrina „uzurii” asociată teoreticianului militar sovietic Aleksandr Svechin.

Pentru Moscova, însă, Donbasul ar putea fi doar o etapă intermediară.

„Donbasul este un obiectiv intermediar, nu cel final”, spune Gady.

Potrivit acestuia, obiectivul strategic al Rusiei rămâne readucerea Ucrainei în sfera sa de influență.