Cancelarul german îl compară pe Putin cu Hitler și avertizează că nu se va opri la Ucraina. „SUA își apără dur interesele”
0Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că, în eventualitatea în care Ucraina ar fi înfrântă, forţele ruse nu s-ar limita la actualele graniţe, făcând o paralelă cu politica expansionistă a lui Adolf Hitler.
Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri" şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obţinut regiunea germanofonă sudetă care aparţinea Cehoslovaciei, relatează agenţiile EFE şi DPA.
„Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi împotriva Europei. Iar dacă Ucraina cade, (Rusia) nu se va opri, la fel cum în 1938 sudeţii nu au fost de ajuns (pentru Hitler). Putin nu se opreşte. Şi oricine nu crede asta ar trebui să analizeze cu atenţie strategiile sale, documentele sale, discursurile sale, apariţiile sale publice", a declarat Merz în discursul susţinut la Munchen la congresul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), formaţiunea bavareză soră a partidului său Uniunea Creştin-Democrată (CDU).
Şeful guvernului german a apreciat că miza actualului conflict este schimbarea fundamentală a frontierelor europene şi refacerea fostei Uniuni Sovietice în limitele sale istorice.
Este vorba aici despre o schimbare fundamentală a frontierelor în Europa, despre restaurarea fostei Uniuni Sovietice în interiorul vechilor sale graniţe, cu o ameninţare gravă, inclusiv una militară, pentru ţările care au făcut odinioară parte din acel imperiu, mai crede şeful guvernului german.
Merz a revenit asupra comparaţiei cu Acordul de la Munchen din septembrie 1938, între Italia, Regatul Unit, Franţa și Germania prin care cea din urmă a obţinut regiunea sudetă a Cehoslovaciei, subliniind că, în ciuda acelei concesii, Hitler a ocupat ulterior întreaga ţară şi a declanşat războiul prin invadarea Poloniei.
„Acesta este de fapt modelul pe care ar fi trebuit să-l vedem în 2014", când Rusia a anexat Crimeea şi a început să sprijine militar proruşii din Donbas, şi-a continuat Merz argumentaţia.
Prin urmare, a susţinut el, cea mai importantă prioritate în politica externă şi de securitate este garantarea unui ajutor continuu pentru Ucraina şi conectarea tuturor acestor lucruri cu unitatea Europei, inclusiv a Regatului Unit.
„Trebuie să încercăm să menţinem NATO şi alianţa occidentală cât mai mult timp posibil, dar în acelaşi timp să investim în propriile noastre capacităţi de apărare, astfel încât descurajarea să funcţioneze din nou. Şi să nu spună nimeni că acesta este un concept depăşit sau învechit", a indicat Friedrich Merz.
Cancelarul a mai afirmat că lumea traversează o schimbare profundă a centrelor de putere politică şi economică, care pune în discuţie libertatea, pacea, statul de drept, democraţia şi societăţile deschise. În acest context, Merz consideră că deceniile de „Pax Americana” pentru Europa s-a încheiat în mare măsură, iar Statele Unite îşi apără acum interesele într-un mod mult mai ferm, ceea ce obligă Europa să procedeze la fel.
„Asta este: americanii acum îşi apără propriile interese într-un mod foarte, foarte dur. Şi asta nu poate să însemne altceva decât faptul că noi la rândul nostru trebuie să ne apărăm acum interesele", a insistat Friedrich Merz, care anterior a catalogat drept "inacceptabile" unele dintre criticile aduse Uniunii Europene în noua strategie de securitate naţională a SUA.
În acest document Statele Unite semnalează în cazul UE declinul economic, excesul de reglementare al Bruxelles-ului, subminarea identităţii şi a suveranităţii statelor naţionale, care împreună cu migraţia ilegală riscă să şteargă civilizaţia europeană, precum şi cenzurarea libertăţii de exprimare, suprimarea opoziţiei politice şi aşteptările nerealiste faţă de războiul din Ucraina pe care le au liderii europeni susţinători ai Kievului.
„O mare majoritate dintre (cetăţenii n.red) europeni doresc pacea, dar această dorinţă nu este tradusă în politici, în mare măsură din cauza subminării proceselor democratice de către aceste guverne", mai constată administraţia americană.
Putin la rândul său le-a reproşat aliaţilor europeni ai Ucrainei că formulează cereri absolut inacceptabile pentru Rusia pentru a bloca procesul de pace iniţiat de Trump. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl doreşte şi începe, atunci suntem gata chiar acum. Aici nu trebuie să existe nicio îndoială", a avertizat liderul de la Kremlin în urmă cu două săptămâni. „Nu avem intenţia de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori", a insistat Putin, conform căruia europenii trăiesc cu "iluzia" că ar putea aplica Rusiei o "înfrângere strategică".
Se încarcă comentariile...
