Pax Americana? Planul Dimitriev

0
Publicat:

O veste a făcut încojurul lumii în ultimele zile: există un plan pentru încetarea războiului din Ucraina. Ştirea în sine este foarte pozitivă, din moment ce în ultimii ani diplomațiile rusă, americană, europeană, rusă sau ucraineană nu au reușit să ajungă la vreo variantă agreată în comun a unui plan de pace. Se ajunsese chiar la situația absurdă în care Ucraina scria proiecte de pace cu partenerii europeni pe care doar părțile implicate le agreau, fără a mai fi discutate cu Federația Rusă.

Imagine din UCraina FOTO Profimedia
Imagine din UCraina FOTO Profimedia

S-a întâmplat acest lucru deoarece Federația Rusă a stabilit obiective maximale ale războiului din Ucraina încă de la bun început: capturarea întregului teritoriu al Ucrainei, demilitarizarea, în sensul reducerii forțelor armate ale unei viitoare Ucraine post - război la minim și evident absența oricărei forțe NATO pe teritoriul Ucrainei, precum și denazificare, în sensul înlocuirii de la putere a regimului democratic de la Kyiv cu un regim - marionetă, controlat în totalitate de Moscova.

Existența unor pretenții maximale a inhibat orice încercare de a recurge la negocieri diplomatice. La rândul său, Ucraina a luptat și luptă pentru fiecare centimetru din teritoriul său, ceea ce face angajarea în discuții de pace extrem de dificilă, câtă vreme situația de pe front este indecisă.

Negocieri de pace nu pot începe în nicio situație fără a se fi încheiat în prealabil un armistițiu, un acord  de încetare, fie și parțială, a focului. Întrucât Administrația Trump a început cu definirea unui scop ambițios, încheierea unei păci în războiul din Ucraina, negocierile diplomatice au fost redemarate dar foarte timid, în condițiile în care Federația Rusă nu dorește altceva decât realizarea obiectivului maximal inițial. Dacă privim retrospectiv discuțiile care au început în luna februarie, remarcăm faptul că nu s-au făcut progrese decât în direcția schimbului de prizonieri și a corpurilor militarilor decedați deținute de ambele părți.

Dintr-o dată, atunci cînd nimeni nu se aștepta, a apărut un plan, pe care îl vom denumi Planul Dimitriev. Donald Trump nu agrează abordarea instituțională, nu are încredere în diplomați, nici în funcționari în general, așa că l-a însărcinat pe Steve Witkoff în calitate de “emisar special”. Puterile sale nu sunt reglementate și nici mandatul din partea Casei Albe nu este clar. Problema este că Witkoff vine din lumea oamenilor de afaceri, nu prea înțelege războiul ruso - ucrainean, după cum nici despre războiul din Gaza nu a emis judecăți de valoare care să dovedescă că de fapt ar cunoaște subiectul.

Witkoff a fost din acest motiv în permanență “împachetat” de partea rusă cu tot felul de argumente false. Singurul din actuala Administrație Trump care cunoaște, oarecum intuitiv, subiectul Ucraina este Secretarul de Stat Marco Rubio. Donald Trump preferă să îl lase pe cei doi să se înfrunte penmtru ca nimeni, în afară de el însuși, să poată afirma că are un cuvânt de spus decisiv în materie de politică externă.

Acest conflict latent a dus la un dezastru. Steve Witkoff s-a întâlnit cu Kirill Dimitriev la reședința celui dintâi din Miami. Dacă Dimitriev a avut fără îndoială un mandat foarte clar din partea lui Vladimir Putin, nu același lucru se poate spune despre Steve Witkoff. Acesta nu l-a informat deloc pe Marco Rubio despre discuțiile cu Dimitriev, cu atât mai puțin asupra coținutului acordului convenit. Pare neverosimil dar Rubio a aflat despre planul de pace odată cu întreaga opinie publică.

Discuțiile Dimitriev - Witkoff s-au desfășurat cel mai probabil în felul următor: Dimitriev a afirmat ce dorește Federația Rusă, Witkoff a tradus în engleză și a pus totul pe hârtie. După ce acest exercițiu de dictare s-a încheiat, partea rusă a transmis planul - în limba engleză! - publicației Axios. Părea în acest fel că și partea americană a agreat. Ca să se piardă urma, Axios a stabilit legătura cu un deputat ucrainean, Oleksiy Goncearenko, și acesta l-a publicat pe X - ca să pară că a fost doar un leak de la partea americană la cea ucraineană. În realitate, publicarea planului este 100% inițiativa Federației Ruse.

În acest moment, Witkoff face un gest uimitor: în loc să afirme public că acesta este planul de pace transmis de partea rusă dar încă neagreat de Donald Trump, cu atât mai puțin de Ucraina, face exact contrariul: lasă să se înțeleagă că a existat un acord cu Dimitriev pe această variantă. Witkoff s-a prezentat nu ca scrib sau traducător - ceea ce a fost - ci ca autor.

De ce a făcut Federația Rusă acest gest? Nu era mai înțelept să aștepte ca Witkoff să prezinte planul lui Trump iar acesta să agreeze, după care propaganda rusă să prezinte acest fapt ca pe o realizare deosebită?

Așa ar fi fost rațional să se procedeze dar logica războiului hibrid este cu totul alta. Federația Rusă a făcut acest gest pentru ca opinia publică internațională să se obișnuiască cu pretențiile sale maximale față de Ucraina, nu în limba rusă, ci în limba engleză. Ceea ce s-a și întâmplat. Toată lumea vorbește de un așa zis Plan Witkoff - Dimitriev. Inclusiv Witkoff însuși. De fapt, este vorba de Planul Dimitriev.

Ceea ce nu au luat în calcul cei de la Kremlin a fost că mai există și persoane care cunosc exact aceste metode de manipulare, precum Luke Harding sau Christo Grozev, care au înțeles imediat că planul este o variantă tradusă din rusă în engleză și de fapt este publicat de partea rusă incomplet.

Marco Rubio a fost dintr-o dată complet pus pe picior greșit și a declarat inițial adevărul: nu știa despre acest plan, el nu reprezintă poziția oficială a Administrației Trump.

Din acest moment, la Washington începe o cursă contra - cronomertru. Publicarea planului de către partea rusă nu fusese luată în calcul. Întreaga operațiune a surprins total. Administrația Trump nu a mai avut deloc controlul pe situație. Au reacționat senatori americani și partenerii europeni din NATO. Admnistrația Trump a fost nevoită să convoace pentru astăzi consultări la Geneva cu partenerii europeni dar și cu Zelenski.

Întregul episod a demonstrat până acum că echipa de negociatori SUA este formată din amatori. Federația Rusă a intuit exact că nimeni nu poate invoca popria sa vină în apărarea sa și că Witkoff va minți pentru a-și salva poziția. Cel care a salvat situația a fost primul - ministru polonez Donald Tusk care a afirmat că este esențial mai întâi a vedea care este originea planului și apoi acesta să fie discutat. Partea rusă a realizat că acțiunea sa de manipulare totală nu pare a fi fost una 100% reușită, așa că a răspândit o informație falsă: Putin nu ar fi de acord cu acest plan, ar fi dar o bază de pornire, etc. Perversitate manipulatoare dusă la extrem: planul a fost agreat mai întâî de toți factorii de decizie de la Moscova, prezentat de Dimitriev lui Witkoff, iar acesta a asigurat doar serviciile de traducere dar mai apoi Moscova s-a dezis în public de propriul său plan! Evident, doar formal, pentru ca nimeni să nu mai înțeleagă nimic din această șaradă rusească. Witkoff a fost un medium, Rubio și Trump au înghițit în sec și nu au mai avut altă variantă decăt să afirme că este vorba de “planul SUA”.

Problema acestui plan nu este în definitiv cine l-a redactat și cum a devenit public. Problema fundamentală a acestui plan este: de ce, deși redactat la Moscova, este agreat în mod esențial la Washington? Riscăm să nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. Witkoff este un amator dar un amator agreat la vârf.

Acest plan, deși creația Federației Ruse, corespunde în linii mari cu poziția mai veche a Administrației Trump: Ucraina este într-o poziție proastă pe câmpul de luptă, va fi într-o poziție și mai proastă, astfel încât a încheia pacea acum s-ar putea să fie mult mai bine decât mai târziu.

Corespunde această poziție situației de fapt? Din păcate, sunt mai multe motive să afirmăm că da, decât motive să afirmăm că nu este cazul. Federația Rusă căștigă pe teren în mai multe poziții, avansează permanent, în ciuda rezistenței eroice a ucrainenilor. Aceasta se întâmplă, așa cum am mai afirmat, ruperii unui echilibru strategic pe câmpul de luptă: dronele pe fibră de sticlă marchează un avans tehnologic al Federației Ruse asupra Ucrainei. De fapt, nu al Federației Ruse, ci mai degrabă al Chinei care oferă Federației Ruse tehnologia și elementele esențiale.

Nu se știa acest aspect în ultimele luni? Se știa dar liderii europeni au fost reticenți să sancționeze China.

Aceasta a fost cea din urmă greșeală strategică a liderilor europeni în războiul ruso - ucrainean. Prima greșeală strategică a fost la începutul războiului, prin refuzul de a închide spațiul aerian al Ucrainei. A doua greșeală strategică a fost de a discuta despre trimiterea unor trupe de mențiere a păcii în Ucraina și de a nu acționa decisiv în acest sens. A treia greșeală strategică a fost a nu fi observat la timp dimensiunile lanțului de aprovizionare China - Iran - Correa de Nord - Federația Rusă și de a nu fi acționat în consecință. A patra mare greșeală strategică a fost de a nu redacta un plan de pace și a iniția discuțiile direct cu Serghei Lavrov. În fine, a cincea greșeală strategică a Europei a fost subestimarea economiei de război ruse și ignorarea decalajelor în plan militar. Pentru a atinge nivelul producției de armament din Federația Rusă, UE are nevoie în prezent de 5 - 10 ani. Marea problemă este că orice mărire a bugetului alocat înarmării înseamnă astăzi în Europa o mărire a costului energiei. Fiecare procent în plus pentru apărare înseamnă o creștere a prețului energiei cu 0,5%. Europa cu greu poate face în prezent acest pas, în condițiile în care s-a cerut cetățenilor de mai bine de trei ani să suporte prețuri din ce în ce mai împovărătoare pentru energie. SUA nu are această problemă, ca dealtfel nici Federația Rusă.

Dacă nu ai mijloacele de coerciție militară, poți rezolva un război? Poți enunța soluții diplomatice fără să ai în spate armate robuste și energie ieftină? Tocmai din acest motiv, liderii europeni nu au mers până la capăt ca să propună un plan coerent pentru încetarea războiului din Ucraina. SUA și Federația Rusă au aceste avantaje și de aceea Dimitriev s-a angajat în negocieri cu Dimitriev și nu cu Kaja Kallas.

Cum vor ieși UE și SUA din capcana abil întreținută de Federația Rusă? Dificil de spus în acest moment. Un lucru este însă cert: ne apropiem cu pași rapizi de o pace nedreaptă, care favorizează agresorul, va trebui să ne obișnuim cu ideea că Federația Rusă a câștigat războiul - chiar și prin simplul fapt că nu există alternativă la Planul Dimitriev. Va trebui să învățăm din greșelile trecutului dar și ale prezentului care curând va deveni trecut și să ne pregătim de următoarea confruntare: cea cu Federația Rusă. Foarte bine că Planul Dimitriev este criticat, poate va mai fi ajustat în favoarea Ucrainei dar lecțiile eșecului de a nu fi sprijinit Ucraina la momentul potrivit cu ce avea nevoie vor trebui să fie foarte bine înțelese pentru a nu mai fi repetate.

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite