Ascensiunea extremei drepte în Europa, o posibilă trambulină pentru fasciști

Alunecarea către extrema dreaptă este o tendință tot mai vizibilă pe scena politică din Europa, pe fondul exploziei imigrației ilegale, al slăbirii economiei și al gândirii conspiraționiste favorizate de războiul din Ucraina, dar începe să devină un adevărat fenomen în Germania, relatează Politico.

Partidul Alternativa pentru Germania a ajuns al doilea partid în preferințele nemților FOTO EPA-EFE

Imigrația ilegală este în creștere, economia slăbește, în timp ce războiul din Ucraina a făcut ca moara conspirațiilor să funcționeze la capacitate maximă. Aceste evoluții au propulsat partidele de extremă dreapta europene la cote amețitoare de popularitate - și în unele țări chiar la guvernare - alimentând temerile în anumite cercuri  cu privire la o schimbare tectonică spre dreapta în peisajul politic european. Partidul Frații Italiei al Giorgiei Meloni este deja la putere, în timp ce Adunarea Națională al lui Marine le Pen se află la doar un punct procentual de a fi pe primul loc în sondaje.

Tentația este de a judeca această situație în funcție de un tipar anterior în care partide de extremă-dreapta din Europa, care s-au bucurat de mare succes la urne, au cunoscut apoi divizare internă urmată de o implozie spectaculoasă.

Totuși, o evoluție în special ar trebui să dea de gândit de data aceasta oricui își face griji cu privire la stabilitatea politică din Europa: Germania se află în centrul furtunii.

În ultimul an, sprijinul pentru partidul anti-imigranți și pro-rus Alternativa pentru Germania (AfD) aproape că s-a dublat, ajungând la peste 20 de procente în sondajul de opinie agregat al POLITICO, un record.

Partidul a ajuns pe locul doi în preferințe, doar cinci puncte procentuale îl mai despart de creștin-democrații de centru-dreapta. Totodată, pe parcursul verii, AfD a reușit să își mărească avansul față de social-democrații cancelarului Olaf Scholz.

Ascensiunea AfD în Germania

O mare parte din recenta popularitate a AfD poate fi atribuită luptelor interne și dezbinării din coaliția lui Scholz cu Verzii și democrații liberi. De când au preluat mandatul la sfârșitul anului 2021, membrii coaliției de guvernare au fost în dezacord cu privire la tot, de la politica climatică la beneficiile pentru copii.

Dar principalul factor, care de altfel este principalul punct pe agenda celorlalte partide de extremă dreapta din Europa, este problema migrației.

Ascensiunea AfD s-a produs concomitent cu o creștere dramatică a imigrației ilegale, alimentând îngrijorarea multora din Germania că guvernanții au pierdut complet controlul asupra frontierelor Germaniei. În 2023, au fost arestate 43.000 de persoane care încercau să intre ilegal în țară - o creștere de peste 50% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit cifrelor raportate de cotidianul german Bild. La granița Germaniei cu Polonia, tentativele de traversare ilegală au crescut cu peste 140%.

„Am pierdut controlul asupra migrației ilegale”, a declarat săptămâna trecută Michael Stübgen, ministrul de interne al landului Brandenburg din estul Germaniei.

Percepția multor germani este că există o legătură între creșterea nivelului criminalității violente – cu peste 20% față de anul trecut - și migrație.

Asta în contextul în care Germania se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică din ultimii ani, una care, în viziunea unor economiști, ar putea anunța un declin fundamental al nucleului industrial al țării.

Aici intră în ecuație războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Deși partidul a avut întotdeauna o slăbiciune pentru președintele rus Vladimir Putin, principala sa argumentație în ceea ce privește opoziția față de război este că acesta sugrumă economia Germaniei – din cauza faptului că nu mai poate fi importat gaz din Rusia, dar și a impactului sancțiunilor occidentale asupra exporturilor germane către Rusia.

În timp ce realitatea este mai complicată de atât, retorica AfD rezonează în mari părți ale țării, în special în fostul est comunist, unde partidul are un avans confortabil în multe zone.

O explicație a faptului că AfD nu a reușit niciodată să aibă un succes politic semnificativ precum alte partide de același gen din Europa este că, în ciuda atracției mesajului său anti-establishment și nativist, economia Germaniei s-a dovedit a fi extrem de rezistentă în ultimii ani. În prezent însă, recesiunea economică a Germaniei amenință să schimbe această dinamică pentru prima dată de la înființarea AfD în 2013.

O problemă

Faptul contrariant în legătură cu ascensiunea AfD este acela că partidului îi lipsește principalul ingredient care asigură succesul pentru majoritatea partidelor de extremă dreapta: un lider carismatic.

De fapt, s-ar putea spune că partidul nu are niciun fel de lider, cu atât mai puțin cineva de calibrul lui Meloni sau Marine Le Pen. Duo-ul de la vârful partidului - Alice Weidel și Tino Chrupalla – au roluri mai mult mai mult administratori decât de purtători de stindard. Weidel ocupă în mod regulat ultimul loc într-un clasament al celor mai „importanți 10 politicieni” din Germania. Chrupalla nici măcar nu intră în clasament.

Această slăbiciune a dat naștere la temeri în mediul politic german că una dintre cele mai extremiste figuri ale partidului - Björn Höcke, liderul AfD în landul Thuringia (est) - va deveni figura dominantă a acestuia.

Spre deosebire de majoritatea liderilor populiști care au ajuns la putere în Europa în ultimii ani, cum ar fi maghiarul Viktor Orbán sau austriacul de dreapta Heinz-Christian Strache - Höcke nu este un oportunist politic.

Fost profesor de istorie și cunoscător al filozofiei germane, Höcke este un ideolog ale cărui opinii despre rasă și migrație amintesc de retorica fascistă a anilor 1930. De fapt, un procuror german din Hesse a stabilit luna trecută că demonstranții sunt îndreptățiți să-l caracterizeze pe Höcke drept „nazist”. De altfel, o instanță a stabilit și în 2019 că acesta poate fi în numit în mod rezonabil „fascist” în cadrul unui protest organizat.

Deși Höcke nu este deosebit de popular în rândul publicului larg, influența sa asupra bazei partidului este semnificativă. De pildă, la un congres recent al partidului, Höcke a reușit să instaleze unul dintre acoliții săi în fruntea listei de candidați ai AfD pentru alegerile europarlamentare de anul viitor. Mesajul lui Höcke în acea zi: „UE trebuie să moară pentru ca adevărata Europă să trăiască”.

Extremiștii de dreapta din Austria

Cât privește direcția în care s-ar putea îndrepta AfD, ar putea fi utilă o privire asupra situației din Austria, notează Politico.

Aici, Partidul Libertății de extremă dreapta (FPÖ), care a fost fondat de foști naziști în anii 1950 și a servit drept model pentru AfD, conduce în sondajele naționale din noiembrie. După ce a obținut câștiguri importante într-o serie de alegeri regionale recente, Partidul Libertății este favorit la câștigarea alegerilor generale de anul viitor.

Acest lucru este remarcabil nu numai pentru că platforma sa o reflectă pe cea a AfD, ci și pentru că, în aceeași perioadă, vara trecută, austriecii se aflau la fel de sus în sondaje precum în prezent verii lor germani.

Liderul Partidului Libertății, Herbert Kickl, care, la fel ca Höcke, este un adept al filozofiei nativiste a partidului său, a lăsat puține îndoieli cu privire la intențiile sale: „Scopul este să ne asigurăm că o coaliție bipartită este posibilă doar împreună cu FPÖ – desigur cu un cancelar de la Partidul Libertății”.