„Antisemitismul este încă viu în societăţile noastre, la 84 de ani de la Noaptea de Cristal“, afirmă Roberta Metsola la Auschwitz - Birkenau

 "Antisemitismul este încă viu în societăţile noastre. La 84 de ani de la Noaptea de Cristal, încă există frici reale", a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prezentă săptămâna aceasta în Polonia, la Cracovia, şi în lagărul Auschwitz-Birkenau, la invitaţia European Jewsih Association (EJA), conform Agerpres.

Roberta Metsola, la lagărul Auschwitz-Birkena Foto: Twitter

"Astăzi a fost prima mea zi la Auschwitz-Birkenau", a spus Roberta Metsola, mărturisind că i se pare greu de înţeles "cum un colţ liniştit de lume a fost scena celor mai atroce crime văzute vreodată".

Preşedinta Parlamentului European a subliniat că "toată lumea ar trebui să vină aici, toată lumea ar trebui să cunoască adâncimile până la care s-a scufundat omul şi ororile care izvorăsc din indiferenţă".

Auschwitz, a amintit ea, a fost "rezultatul a mulţi ani, a generaţii de propagandă, a dezumanizării, a nevoii de a arunca mereu vina pe altul".

"A fost greu să nu-mi imaginez umbrele vieţilor din locurile prin care am păşit astăzi. Mamele separate de bebeluşi, părinţii neputincioşi să îşi protejeze copiii, ţipetele, teroarea, frica, reverberate în sunetul frunzelor care cădeau la pământ. Dar, chiar şi în mijlocul acelor orori, am găsit speranţă. Am văzut rezilienţă, am recunoscut îndrăzneala, oameni care în pofida umilinţei, a torturii, a urii, au luat atitudine pentru a avertiza lumea. Un avertisment pe care trebuie să-l repetăm din nou şi din nou, mai ales când vocile ultimilor supravieţuitori tac", a declarat Metsola.

"Cei care neagă Holocaustul nu au ce căuta în Europa"

Oficialul a mărturisit că ori de câte ori vizitează o sinagogă din Europa se simte "consternată" de faptul că intrările acestora sunt mereu "baricadate de sisteme de securitate".

Acest lucru, a spus Metsola, "poartă cu el mesajul că antisemitismul este încă viu în societăţile noastre. La 84 de ani de la Noaptea de Cristal, frici reale încă există. În pofida deceniilor de eforturi, nu am făcut încă destul pentru a pune capăt căutării ţapului ispăşitor şi discriminării, pentru ca fiecărui cetăţean din Europa să nu-i fie teamă să fie el însuşi. Prea mulţi copii încă nu se simt în siguranţă pentru că sunt evrei, prea multe mame îşi fac griji, prea mulţi oameni încă stau cu valizele făcute şi prea mulţi nu au încă libertatea de a trăi aşa cum aleg, fără frică. Acesta eşecul nostru colectiv, dar şi provocarea noastră colectivă", a atras atenţia preşedinta Parlamentului European.

Ea a amintit, în acest sens, importanţa educaţiei, afirmând că "responsabilitatea trebuie să înceapă şi în propriile noastre case" şi reiterând faptul că "cei care neagă Holocaustul, miturile conspiraţioniste, dezinformarea şi violenţa de orice tip, care vizează membrii comunităţii noastre nu au ce căuta în Europa".

Preşedinta Parlamentului European a fost recompensată cu Premiul Regele David pentru eforturile sale de protejarea a comunităţilor evreieşti de pe continent, potrivit organizatorilor Delegaţiei EJA la Auschwitz. "La primirea acestui premiu îmi amintesc cuvintele lui Simone Veil: ŤHolocaustul este moştenirea noastră a tuturorť şi îmi iau angajamentul de a onora memoria victimelor Shoah prin a nu uita, prin a nu fi niciodată indiferentă şi prin a lua întotdeauna atitudine", a spus oficialul referindu-se la prima femeie devenită ministru în Franţa şi prima femeie aleasă preşedinte al Parlamentului European, în 1979, prin sufragiu universal, supravieţuitoare a lagărului nazist de la Auschwitz.

Metsola şi-a afirmat intenţia de a înfiinţa un memorial permanent al Holocaustului în Parlamentul European, "în semn de simbol al datoriei noastre de a nu uita niciodată".

În timpul "Kristallnacht" ("Noaptea de cristal" sau "Noaptea sticlei sparte"), început în localităţi germane şi austriece în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938, naziştii au distrus peste 1.400 de sinagogi şi instituţii evreieşti, au atacat şi ucis evrei pe străzi, în case şi în magazine. Acest atac este considerat debutul Holocaustului în Europa şi teritoriile ocupate de nazişti, în timpul căruia au fost ucişi circa şase milioane de evrei de toate vârstele, majoritatea din Europa, dar şi persoane din alte categorii de populaţie considerate indezirabile de nazişti. Prin urmare, anual, la 9 noiembrie este marcată "Ziua Internaţională de Luptă împotriva rasismului şi antisemitismului".

Premiul Regele David din 2023, acordat Adidas

"În Noaptea de cristal, pe care o marcăm astăzi, au ars sinagogi, aşa că noi am construit sinagogi, i-au făcut pe evrei să se ascundă, noi îi facem mândri că sunt evrei", a declarat rabinul Menachem Margolin, preşedinte EJA. "Există voci care condamnă faptul că această noapte se numeşte Noaptea de cristal. Dar noi suntem aici să transformăm această istorie într-un cristal. Un cristal care luminează continentul Europa şi întreaga lume", a adăugat el.

Margolin a amintit în acest sens remarcile antisemite recente ale celebrului rapper american Kanye West (Ye) şi importanţa sancţionării prompte a celor care "răspândesc ură", atrăgând atenţia asupra pericolului reprezentat de acestea. "În ultima lună, media din toată lumea a relatat despre comentariile antisemite ale lui Kanye West. În doar câteva ore, multe companii mari, în frunte cu Adidas, au decis să întrerupă relaţiile de afaceri cu el. A fost o veste excelentă să vedem că din ce în ce mai mulţi, din întreaga lume, au luat atitudine când cineva a răspândit ură, care se poate multiplica", a spus Menachem Margolin. Prin urmare, EJA a decis să acorde producătorului german de echipamente sportive Adidas Premiul Regele David din 2023 "pentru susţinerea dreptăţii şi a onestităţii", potrivit organizatorilor.

"Fiecare persoană să viziteze Auschwitz"

Vizita la lagărul iniţial de concentrare de la Auschwitz, care prin extinderea sa ulterioară cu Auschwitz II (Birkenau) a devenit cel mai mare lagăr de exterminare nazist, a fost una marcată de tăcere şi emoţie profundă odată ce membrii delegaţiei au păşit dincolo de poarta de intrare, pe frontispiciul căreia dăinuiesc şi astăzi, ruginite, dar atât de grăitoare prin cinismul lor, literele care alcătuiesc cuvintele "Arbeit macht frei" ("Munca eliberează"). Barăcile reci şi umede, gardurile de sârmă ghimpată odată electrificate, turnurile de observaţie din care naziştii nu ezitau să folosească pistoalele mitralieră, camerele de gazare, cuptoarele crematoriilor, dar şi obiectele personale rămase în urma sutelor de mii de deportaţi de toate vârstele sortaţi, torturaţi, înfometaţi, dezbrăcaţi de haine şi de speranţe, exploataţi şi apoi gazaţi, îşi spun povestea lor, în tăcere. O tăcere apăsătoare rămasă în urma ţipetelor, a suferinţei şi disperării.

La zidul morţii, membrii delegaţiei, printre care s-au numărat, pe lângă Roberta Metsola şi Menachem Margolin, comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, preşedinta Camerei Deputaţilor a Parlamentului Republicii Cehe, Marketa Pekarova Adamova, premierul Muntenegru Dritan Abazovic, secretarul Adunării Naţionale din Franţa, Caroline Janvier, procurorul general al Bulgariei, Ivan Geşev şi alţi înalţi reprezentanţi din numeroase ţări, au depus coroane de flori în memoria victimelor atrocităţilor comise de nazişti.

"Cred că fiecare persoană din lume trebuie să viziteze Auschwitz. Este unul dintre cele mai teribile locuri din lume, dar şi unul dintre cele mai importante. Şase milioane de evrei, femei, copii, bebeluşi, au fost omorâţi, arşi, torturaţi şi îngropaţi de vii", a spus Menachem Margolin. "Au fost omorâţi din două motive: unul, ura. O ură pe care liderii politici nu au oprit-o la timp şi au lăsat-o să crească. Al doilea, politica. Politicieni cinici au condus peste această ură, împotriva unui aşa-numit 'inamic comun'. Acesta este motivul importanţei vizitării Auschwitz", a spus el.

Lumea uită cât de răi pot deveni oamenii, a atras atenţia rabinul, amintind că "numeroşi lideri evrei şi supravieţuitori ai Holocaustului spun că nivelul de ură împotriva evreilor astăzi le aminteşte de nivelul urii de dinainte de Al Doilea Război Mondial". Pentru ca acest lucru să nu se repete, a continuat el, este important ca "orice ar putea pune în pericol viaţa umană să fie respins astăzi de factorii de decizie".

"Antisemitismul este o ameninţare reală şi periculoasă"

După vizita la Auschwitz, membrii delegaţiei au ajuns, la apus, la lagărul de exterminare Birkenau, într-un peisaj înconjurat de garduri de sârmă ghimpată, marcat de aceeaşi tăcere apăsătoare şi brăzdat de liniile de tren ruginite ce împărţeau pentru scurt timp destinul atroce al deportaţilor şi prizonierilor aduşi aici. În fapt, acelaşi pentru toţi cei cel puţin 1,1 milioane de evrei şi zeci de mii de polonezi şi rromi care nu au supravieţuit atrocităţilor.

La Monumentul Internaţional al Victimelor Lagărului de la Auschwitz-Birkenau, la capătul "drumului morţii", oficialii prezenţi au aprins lumânări în memoria celor şase milioane de evrei care au murit în timpul Holocaustului.

"Poate că multe dintre victimele târâte în camerele de gazare au sperat, în ultimele lor rugăciuni, că ziua morţii lor nu va fi uitată", a declarat la Birkenau preşedinta Camerei Deputaţilor din Republica Cehă, Marketa Pekarova Adamova. În acea Noapte de Cristal din noiembrie 1938, când "gospodării evreieşti, spitale, şcoli, sedii comerciale, sinagogi, au fost atacate şi distruse, iar sute de oameni au fost ucişi", cei care puteau să facă ceva nu au reacţionat, a spus ea.

"Cruzimea a fost vizibilă tuturor, a fost acoperită pe larg în presă, toţi factorii de decizie de la acea vreme au ştiut ce s-a întâmplat, dar nu s-a schimbat nimic. Politicienii europeni au continuat să i se supună lui Hitler şi minciunilor lui. Porturi americane şi din alte părţi au rămas închise refugiaţilor evrei care au încercat cu disperare să se salveze. Antisemiţi din toată lumea au continuat să încurajeze cruzimea nazistă. Trei ani mai târziu a început masacrarea în masă a evreilor", a declarat Marketa Pekarova Adamova.

"În lumea de azi, ura, bigotismul şi intoleranţa sunt în ascensiune. Trebuie să ne mărim eforturile pentru a le stopa. Amtisemitismul este o ameninţare reală şi periculoasă. Este responsabilitatea tuturor politicienilor europeni ca antisemitismul, sub orice formă, să fie eradicat" a mai spus oficialul, adăugând că "în toată lumea, naţiuni şi grupuri etnice se confruntă cu negarea drepturilor lor la existenţă independentă".

"Gropi comune şi lagăre au devenit din nou parte a realităţii noastre. Uiguri, rohingya, ucrainieni, acestea şi alte naţiuni au devenit ţinta represiunilor şi chiar a uciderilor în masă. Într-o întorsătură morbidă a evenimentelor, agresiunea rusă a început sub pretextul fals al denazificării. În pofida faptului că preşedintele Zelenski are origini evreieşti", a subliniat ea.

"Haideţi să nu repetăm greşelile tragice ale strămoşilor noştri. Acest rău trebuie confruntat şi stopat. Este datoria noastră sacră faţă de cei care au murit în timpul Holocaustului. Să nu se mai repete", a concluzionat Marketa Pekarova Adamova.

"Trebuie să luăm atitudine"

"Singura cale de a învinge moartea, Holocaustul, este de a aduce viaţă. Doar viaţa poate învinge moartea", a spus la Cracovia comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, căruia i-a fost decernată distincţia Jerusalem Award pentru sprijinul acordat Israelului şi poporului evreu, dar şi celui ucrainean, conform organizatorilor delegaţiei.

"Astăzi comemorăm Noaptea de Cristal. Trebuie să onorăm victimele Shoah luând atitudine pentru cei care sunt în viaţă", a declarat oficialul, subliniind faptul că despre crimele comise de nazişti trebuie să se vorbească "într-un limbaj pe care generaţia noastră îl înţelege" şi atrăgând atenţia asupra faptului că "antisemitismul, ura, violenţa şi incitarea sunt din nou în ascensiune". În acest sens, comisarul a subliniat angajamentul luat "ca niciunul dintre fondurile europene să nu ajungă la organizaţii sau oameni care incită la ură, la violenţă sau terorism".

A lua atitudine împotriva antisemitismului, a spus Varhelyi, "nu e ceva negociabil, nu este o problemă care ţine de majorităţi, de proceduri, este o valoare de bază".

Prezent la evenimentul organizat la Cracovia, Aleksandr Maşkevic, fondator al Congresului Evreiesc Euroasiatic, miliardar israeliano-kazah, om de afaceri şi filantrop născut în Kârgâzstan, la acea vreme parte a Uniunii Sovietice, şi-a împărtăşit experienţa personală, povestind cum curajul de a care a dat dovadă mama sa, care a reuşit să scape de nazişti urcându-se într-un tren pentru transportul animalelor, a făcut ca el să fie în viaţă astăzi şi să poată duce la îndeplinire acţiuni de binefacere.

"Mama mea, Rahel, a fost una dintre ruşii din Vitebsk şi a scăpat de nazişti în ultimul moment, a prins trenul în ultimul moment. Ultimul tren din Vitebsk. Altfel ar fi fost la Auschwitz, la Birkenau, iar eu nu aş fi fost aici", a declarat Maşkevic. El a fost recompensat cu distincţia Sir Montefiore Award pentru activitatea sa de susţinere a dialogului şi a proiectelor religioase intercomunitare.

"Pentru noi lupta este zilnică"

"Astăzi am mers la porţile Iadului. O viziune a unui om. Pusă în practică de prea mulţi. Războiul s-a încheiat, dar pentru noi lupta este zilnică", a declarat după vizita la complexul de la Auschwitz Keren Knoll, nepoata lui Mireille Knoll, supravieţuitoare a Holocaustului, ucisă într-un atac antisemit comis la Paris în 2018.

"Bunica mea a fost ucisă în urmă cu patru ani. Au trecut patru ani de când mă întreb zilnic de ce", a spus ea.

În vârstă de 85 de ani, Mireille Knoll a fost înjunghiată de 11 ori în propriul apartament într-un atac comis pentru a o jefui, dar şi motivat de antisemitism. Cel care a omorât-o şi i-a dat apoi foc, un bărbat de 32 de ani şi complicele său, de 25 de ani, au primit condamnări de închisoare pe viaţă, respectiv 15 ani în spatele gratiilor. Potrivit tribunalului, acest atac a fost alimentat de un "context de antisemitism" şi de "prejudecăţi" cu privire la presupusa bogăţie a poporului evreu, conform BBC.

Uciderea bunicii sale, în acelaşi oraş în care a reuşit să scape de nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de către un bărbat care îi fusese vecin şi de care avusese grijă când era mic, a şocat Franţa şi comunitatea evreiască şi a scos în stradă zeci de mii oameni, la un marş în tăcere în memoria lui Knoll. Moartea lui Knoll a avut loc la doar un an după ce Sarah Halimi, o femeie evreică în vârstă de 65 de ani, a murit după ce a fost aruncată din apartamentul ei din Paris de către un bărbat care a strigat "Allahu Akbar" şi care a fost considerat iresponsabil din punct de vedere penal deoarece nu era în deplinătatea facultăţilor mintale, potrivit BBC.

De aceea, Keren Knoll a subliniat la Cracovia importanţa educaţiei asupra Holocaustului, pentru prevenirea unor astfel de atacuri. "În Israel învăţăm despre Holocaust de la o vârstă foarte fragedă. Cu toţii cunoaştem atrocităţile naziştilor. Dar câţi au parte de educaţie despre Holocaust în ţara lor? Avem nevoie să schimbăm generaţia următoare şi percepţia generală a oamenilor. Avem nevoie să îi educăm, iar asta este responsabilitatea liderilor", a spus ea.

"Faceţi tot ce puteţi şi înfăptuiţi o schimbare reală. Nu aşteptaţi ca următoarea catastrofă să se petreacă. Vă îndemn să acţionaţi şi să reacţionaţi, începând de acum", a încheiat ea la simpozionul organizat după vizita la Auschwitz, cu portretul bunicii sale în fundal.

"Putem trăi cu toţii în pace, cu iubire"

Mesajul emoţionant transmis de Mireille Knoll a fost împărtăşit şi de baroana Regina Suchowolski-Sluzny, supravieţuitoare a Holocaustului şi preşedinta Antwerp Jewish Forum. Aceasta a subliniat în cadrul evenimentului de la Cracovia importanţa educării tinerilor cu privire la Holocaust, dar şi a iubirii necondiţionate. Născută în Antwerp, Belgia, în 1939, într-o familie de evrei ortodocşi, ea a fost salvată de la Holocaust pe vremea când era copil şi ascunsă, din 1942 până în 1945, în mijlocului unei familii de belgieni din Hemiksem.

"Nu mi-am văzut părinţii timp de trei ani şi jumătate, iar când mama a venit să mă ia i-am zis ŤBonjour, madam!ť (ŤBună ziua, doamnă!ť) pentru că nu ştiam cine era". Însă, deşi după război s-a întors la părinţi, a menţinut o legătură strânsă cu cei care au avut grijă de ea şi i-au fost a doua familie, în pofida faptului că aceştia aveau altă religie.

"Suntem cu toţii la fel, nu alegem unde ajungem pe lume. Totul depinde de noi şi trebuie să acceptăm pe toată lumea şi eu pot să spun că acest lucru este posibil, că putem trăi cu toţii în pace, cu iubire. Pentru că eu am trăit aproape de oamenii mei creştini şi evrei ortodocşi întreaga viaţă", a declarat Regina Suchowolski-Sluzny, implicată activ în acţiuni de educare în şcoli şi universităţi pe tema Holocaustului.

"Nu-mi spuneţi că avem nevoie de război. Nu avem deloc nevoie de război. Trebuie să ne iubim unii pe alţii", a adăugat ea.