Acord istoric în UE: reguli comune pentru combaterea corupției în toate statele membre. Care a fost unul dintre cele mai sensibile puncte

Legislatorii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind prima lege comunitară menită să combată corupția. Textul armonizează definițiile infracțiunilor, termenele de prescripție și limitele pedepselor, pentru a asigura aplicarea consecventă a legislației în toate statele membre.

Legislatorii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind combaterea corupției FOTO: Arhivă

Proiectul de lege, convenit marți seara, stabilește pedepse minime și măsuri preventive comune în întreaga UE. Acordul a fost încheiat după mai bine de doi ani de negocieri și chiar în aceeași zi în care Bruxelles-ul a fost zguduit de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție ce a afectat o instituție europeană în ultimele decenii.

„Este cel mai mare pachet anticorupție de până acum la nivelul UE, iar directiva consolidează setul de instrumente al UE și întărește angajamentul statelor membre de a lupta împotriva corupției la nivel național și transfrontalier”, a declarat eurodeputatul PPE David Casa, negociatorul principal pentru noua lege, potrivit Politico.

Textul final, mai „îndulcit” decât propunerea inițială

Publicația Politico subliniază că legea este „mult îndulcită” față de propunerea Comisiei Europene din 2023. Pedepsele minime au fost reduse, au fost introduse clauze opționale, iar unele formulări lasă statelor membre libertatea de a interpreta legislația.

„Consiliul nu a dorit acest proiect de lege. Au luptat pentru fiecare centimetru, deoarece pur și simplu nu le place să fie nevoiți să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, a explicat pentru Politico negociatorul Parlamentului, Raquel García Hermida-van der Walle.

Controversa abuzului de funcție

Unul dintre cele mai sensibile puncte a fost obligația ca țările UE să incrimineze „abuzul de funcție” comis de oficialii publici, blocată de Italia, premierul Giorgia Meloni abrogând această infracțiune în 2024. Germania și Țările de Jos s-au opus, de asemenea.

Negociatorii au găsit un compromis printr-o formulare mai flexibilă: statele membre trebuie să incrimineze „cel puțin anumite încălcări grave ale legii în exercitarea sau neîndeplinirea unui act de către un funcționar public în exercitarea atribuțiilor sale”.

În România, această infracțiune a fost deja modificată de deciziile Curții Constituționale, ducând la închiderea unor dosare penale și eliberarea unor persoane judecate pentru corupție, iar Curtea de Justiție a UE a cerut instanțelor române să nu țină cont de deciziile CCR privind prescripția în cauzele de corupție.

Implementare și următorii pași

Raquel García a subliniat că Parlamentul a reușit să includă cerințe ample de prevenire a corupției, iar statele membre au acum doi ani pentru implementarea legii și un an pentru prezentarea planurilor naționale Comisiei Europene.

„Sunt mulțumită că avem un acord și că avem ceva pe baza căruia putem construi”, a declarat García.

Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a apreciat legea ca un pas înainte: „Va exista o bază legală pentru ca Comisia să fie o pacoste pentru oricine nu respectă regulile”, iar instanțele naționale vor putea cere sfatul Curții de Justiție a UE în chestiuni de corupție.

David Casa a adăugat că definițiile comune vor facilita cooperarea transfrontalieră și că noile cerințe de raportare ale statelor membre vor ajuta Bruxelles-ul să monitorizeze mai bine combaterea corupției.

Critici privind ambiția legii

Criticii consideră însă că legea nu este suficient de ambițioasă. „În ciuda eforturilor Parlamentului, orice acord va fi departe de ceea ce are nevoie UE pentru a lupta împotriva corupției în cele 27 de state membre”, a afirmat Nick Aïossa, șeful Transparency International EU, criticând presiunile țărilor membre pentru diluarea textului.

Eurodeputatul conservator Mariusz Kamiński a atras atenția că legea nu obligă statele să înființeze autorități anticorupție independente. „Cum putem cere ucrainenilor să-și păstreze biroul anticorupție independent dacă noi nu cerem același lucru în interiorul UE? Nu există o cerință strictă ca un astfel de organism să fie specializat și nici ca acesta să fie independent”, a spus Kamiński.

Raquel García a descris legea ca un prim pas spre reglementarea corupției în UE și a precizat că următorii pași vor include înființarea unui organism de etică pentru oficialii europeni, blocat până acum de majoritatea de dreapta din Parlament. Comisia Europeană urmează să propună o nouă strategie anticorupție la începutul lui 2026.

În același context al luptei împotriva corupției la nivel european, în atenția publicului a ajuns şi un scandal major. Fosta şefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reţinută de autoritățile belgiene, ca parte a unei anchete privind o posibilă fraudă la atribuirea contractului pentru un program de formare a diplomaţilor plătit din fonduri UE. Potrivit anchetatorilor, există suspiciuni de fraudă la achiziţii publice, conflict de interese şi corupţie, în legătură cu modul în care a fost atribuită College of Europe pentru implementarea programului. Ancheta este în derulare, iar cei reţinuți - Mogherini şi alţi doi oficiali au fost eliberați după ce au dat declarații, nefiind considerați un risc de fugă