Cum vrea Rusia să convingă SUA să accepte pacea propusă? Următorul pas al războiului cognitiv rusesc, dezvăluit de ISW
0Economia Rusiei duduie, victoria pe câmpul de luptă e inevitabilă și ucrainenii protestează împotriva lui Zelenski - acestea sunt principalele mesaje ale războiului cognitiv al Rusiei care au ca scop influențarea negocierilor, arată într-o analiză a Institutului pentru Studierea Războiului (ISW).
Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) arată într-o analiză recentă că economia Rusiei se află într-o situație mult mai dificilă decât încearcă declarațiile lui Putin să sugereze, pentru a demonstra Occidentului că sancțiunile impuse nu au niciun efect.
„Președintele rus Vladimir Putin încearcă să prezinte economia Rusiei ca fiind capabilă să susțină un război de durată în Ucraina — probabil pentru a consolida efortul continuu de război cognitiv al Rusiei, care susține în mod fals că o victorie rusă este inevitabilă”, se arată în studiul citat.
Războiul cognitiv reprezintă convergența operațiunilor psihologice, a operațiunilor informaționale și a operațiunilor cibernetice cu avansul rețelelor AI/ML care servesc la modelarea agendei strategice a adversarului, în exploatarea vulnerabilităților umane și influențarea înțelegerii umane a evenimentelor. Simplu spus, sunt metodele folosite pentru manipularea mecanismelor de cunoaștere a unui inamic sau a cetățenilor săi pentru a-l slăbi, penetra, influența sau chiar subjuga ori distruge.
Putin a declarat pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului pentru Dezvoltare Strategică și Proiecte Naționale că Rusia depune eforturi pentru a depăși problemele demografice și pentru a crește rata natalității și a evidențiat numeroasele măsuri de sprijin pe care Kremlinul le oferă familiilor cu copii.
Putin a afirmat că rata natalității continuă să scadă, inclusiv din cauza unor „provocări externe” nespecificate — probabil făcând referire, cel puțin parțial, la impactul demografic al războiului din Ucraina.
Vladimir Putin a declarat că Kremlinul va include indicatori privind rata natalității în evaluările de performanță ale guvernatorilor regionali. El a susținut că indicatorii sociologici privind disponibilitatea oamenilor de a avea copii s-au îmbunătățit cel mai mult în regiunile ocupate Herson și Zaporijia — unde autoritățile ruse de ocupație promovează politici pronataliste ca parte a unor eforturi mai ample de exploatare a Ucrainei ocupate ca resursă economică și demografică.
Putin spune că economia duduie
Putin a afirmat că creșterea PIB-ului Rusiei va fi de aproximativ un procent până la sfârșitul anului 2025 și că inflația va fi în jur de sau sub șase procente, Banca Centrală prognozând o inflație de patru până la cinci procente în 2026.
Putin a susținut că Rusia poate acum să crească treptat „impulsul economic”, menținând în același timp un nivel scăzut al șomajului și o inflație moderată.
Prim-ministrul rus Mihail Mișustin a declarat că creșterea PIB-ului Rusiei în ultimii trei ani este de aproximativ 10 procente, în pofida presiunii „fără precedent” a sancțiunilor, și că economia rusă poate „merge înainte” în ciuda „încercărilor de a-i restrânge dezvoltarea”.
Realitatea spune altceva
Conform ISW, „politicile economice recente ale Kremlinului indică însă faptul că economia Rusiei se află într-o situație mult mai dificilă decât încearcă declarațiile lui Putin să sugereze”.
Putin și-a intensificat eforturile de a prezenta economia rusă ca fiind rezilientă și capabilă să susțină ostilități prelungite în Ucraina înaintea întâlnirii SUA–Rusia din 2 decembrie de la Moscova, iar declarațiile sale din 8 decembrie sunt probabil orientate în mod similar spre influențarea negocierilor de pace aflate în desfășurare, arată sursa citată.
„Putin încearcă probabil să convingă Statele Unite că intensificarea presiunii prin sancțiuni nu va avea efectul scontat asupra economiei ruse și nu îl va determina să facă compromisuri pentru a pune capăt războiului său împotriva Ucrainei”, arată studiul ISW.
De asemenea, Putin evită în mod evident să discute despre războiul în curs din Ucraina în discursurile sale despre economia rusă, probabil pentru a ascunde legăturile dintre pierderile Rusiei pe câmpul de luptă și problemele economice, opinează specialiștii citați.
„Kremlinul pare să încerce să coreleze afirmațiile sale despre economia rusă cu narațiunea falsă potrivit căreia o victorie rusă pe câmpul de luptă este inevitabilă. Ambele narațiuni urmăresc să împingă Occidentul și Ucraina să capituleze acum în fața cererilor Rusiei, de teama intensificării și prelungirii operațiunilor militare rusești în viitor”, arată experții de la Institutul pentru Studierea războiului.
„Kremlinul continuă să refuze orice soluționare a războiului care să fie mai puțin decât capitularea Ucrainei”
ISW continuă să evalueze că Occidentul și Ucraina pot valorifica mai multe vulnerabilități-cheie ale Rusiei, atât pe câmpul de luptă, cât și în plan economic, pentru a forța Kremlinul să negocieze și să facă concesii reale și că o victorie rusă nu este inevitabilă.
Oficialii Kremlinului continuă să demonstreze lipsa de disponibilitate a Rusiei de a face compromisuri pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Vicepreședintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat a Rusiei, Alexei Juravliov, a declarat pe 8 decembrie că Rusiei nu îi pasă cine semnează „capitularea” pentru a încheia războiul, ci că „principalul lucru” este ca termenii acordului să „satisfacă Rusia”.
Juravliov a susținut că problemele care au dus la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia își au originea în deteriorarea relațiilor dintre SUA și Rusia, astfel încât Rusia ar trebui să semneze un acord de pace doar cu Statele Unite — nu cu Ucraina.
Declarațiile lui Juravliov reiterează modul în care Kremlinul a formulat constant cerințe nu doar față de Ucraina, ci și față de NATO, și faptul că Kremlinul continuă să refuze orice soluționare a războiului care să fie mai puțin decât capitularea Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 8 decembrie că negocierile pentru a pune capăt războiului trebuie să fie „făcute în liniște” — repetând apelurile recente ale Kremlinului ca părțile să nu facă publice detalii despre negocierile în desfășurare, probabil pentru a ascunde respingerea de către Rusia a planurilor de pace propuse.
„Rusia plănuiește să instige proteste în Ucraina”
„Se pare că Rusia plănuiește să instige proteste în Ucraina, probabil pentru a sprijini narațiunea de lungă durată a Kremlinului conform căreia guvernul ucrainean este ilegitim”, arată ISW.
Avocatul Poporului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a declarat pe 8 decembrie că serviciile speciale ruse intenționează să destabilizeze situația internă din Ucraina prin organizarea unor presupuse „proteste pașnice” în marile orașe din sudul și estul Ucrainei.
Lubineț a afirmat că serviciile speciale ruse plănuiesc să recruteze femei — în special mame ale militarilor ucraineni care sunt prizonieri de război (POW) sau dați dispăruți în acțiune (MIA) — pentru aceste proteste.
Lubineț a declarat că Kremlinul urmărește să folosească protestele pentru a exercita presiuni asupra conducerii militare și politice a Ucrainei în contextul negocierilor de pace în curs.
Kremlinul, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, a folosit de mult timp interpretări deliberate și eronate ale legislației ucrainene și ale Constituției Ucrainei pentru a susține că Zelenski este ilegitim.
Serviciile de informații ucrainene au identificat în mod notabil campania informațională rusă „Maidan-3” din 2024, care a avut ca scop răspândirea îndoielilor cu privire la legitimitatea lui Zelenski.
„Presupusa tentativă a Rusiei de a instiga proteste în Ucraina urmărește probabil, în mod similar, să consolideze narațiunea falsă potrivit căreia actualul guvern ucrainean nu are sprijinul poporului ucrainean”, rată experții citați.
ISW continuă să evalueze că Kremlinul ar putea folosi afirmațiile sale false privind ilegitimitatea lui Zelenski pentru a se retrage din orice viitor acord de pace pe care l-ar semna cu Ucraina, la un moment ales de Rusia.
Se încarcă comentariile...
