Video Xi Jinping încalcă protocolul și îl întâmpină personal pe Donald Trump la sosirea în China
Președintele Chinei, Xi Jinping, a făcut miercuri o excepție de la protocolul diplomatic și l-a întâmpinat personal pe omologul său american, Donald Trump, la aeroportul din Shenzhen. Gestul subliniază importanța pe care Beijingul o acordă relației cu Washingtonul, înaintea discuțiilor dintre cei doi lideri, desfășurate în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), relatează CNN.

Trump a ajuns în orașul chinez după o vizită în Filipine, unde a avut întrevederi cu președintele Ferdinand Marcos Jr. și cu alți lideri internaționali.
În timpul mandatului său la conducerea Chinei, Xi Jinping nu a mers niciodată la aeroport pentru a întâmpina personal un președinte american aflat în vizită. Într-o țară în care protocolul diplomatic are o importanță deosebită, prezența sa pe covorul roșu din Shenzhen este considerată un gest semnificativ.
La începutul acestui an, Trump l-a întâmpinat personal pe Xi la sosirea acestuia în Statele Unite, la baza aeriană Joint Base Andrews.
Potrivit regulilor de protocol diplomatic aplicate în ultimii ani de Beijing, șeful statului nu participă, de regulă, la primirea oficială a oaspeților străini pe aeroport.
Contrastul a fost evident și în cazul președintelui rus Vladimir Putin, care a sosit miercuri mai devreme la Shenzhen și a fost întâmpinat de Cai Qi, unul dintre cei mai influenți oficiali chinezi și șeful de cabinet al lui Xi. Și acest nivel de reprezentare a fost considerat neobișnuit de înalt.
Xi l-a întâmpinat la aeroport și pe fostul președinte american Barack Obama, în 2009, însă la vremea respectivă ocupa funcția de vicepreședinte al Chinei.
Shenzhen, vitrina ambițiilor tehnologice ale Chinei
Donald Trump este primul președinte american în exercițiu care vizitează Shenzhen, oraș considerat echivalentul chinez al Silicon Valley și unul dintre cele mai importante centre tehnologice ale țării.
În acest oraș, liderul american urmează să se întâlnească atât cu Xi Jinping, cât și cu Vladimir Putin, în cadrul summitului APEC.
Shenzhen este una dintre cele mai vizibile expresii ale transformării economice a Chinei: un oraș construit pe baza unei planificări urbane ambițioase, a dezvoltării tehnologice accelerate și a creșterii rapide a prosperității.
Aici se află sediile unor companii tehnologice de renume mondial, iar orașul este cunoscut pentru inovațiile sale, de la dronele care livrează mâncare până la unele dintre cele mai performante sisteme de calcul din lume.
Totodată, Shenzhen a devenit unul dintre centrele competiției economice și tehnologice dintre Statele Unite și China. Companiile dezvoltate aici se află în prima linie a disputelor dintre Washington și Beijing privind accesul la materii prime, cipuri avansate și piețe internaționale.
Cu aproximativ 18 milioane de locuitori, Shenzhen este descris de localnici drept un „oraș-miracol”. Construit în mare parte pe terenuri mlăștinoase cu mangrove, în doar patru decenii, orașul are mai mulți zgârie-nori decât New York și de aproximativ trei ori mai mulți decât Chicago, potrivit Council on Vertical Urbanism.
De la oraș de frontieră la centru tehnologic mondial
Transformarea Shenzhenului a început în anii 1980, când liderul chinez de atunci, Deng Xiaoping, a ales localitatea, situată foarte aproape de Hong Kong, pentru un experiment economic bazat pe mecanismele pieței libere și atragerea investițiilor străine.
De atunci, orașul a devenit un centru major al industriei tehnologice chineze, găzduind companii care au ajuns să concureze la nivel global.
Printre acestea se numără Huawei, unul dintre cei mai mari producători de echipamente și tehnologii de telecomunicații din lume; BYD, care a depășit anul trecut Tesla, compania lui Elon Musk, devenind cel mai mare producător de vehicule electrice la nivel mondial; Tencent, proprietarul platformei de socializare WeChat; și DJI, cel mai mare producător de drone comerciale din lume.
Prin alegerea Shenzhenului pentru summit și prin întâmpinarea personală a lui Donald Trump, Xi Jinping pune în prim-plan atât dezvoltarea economică a Chinei, cât și importanța relației cu Statele Unite, într-un moment în care rivalitatea dintre cele două puteri se extinde de la comerț la tehnologie și securitate.




















































