SUA și China se apropie de paritate în domeniul inteligenței artificiale. Beijingul ar putea domina mai multe tehnologii strategice până în 2030
China ar putea deveni un lider mondial în dezvoltarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni și în alte domenii tehnologice strategice până la sfârșitul deceniului, potrivit unei analize Bloomberg Intelligence. Statele Unite ar putea păstra un avantaj modest în dezvoltarea celor mai avansate modele de inteligență artificială, în timp ce China ar putea avea un avantaj în implementarea tehnologiei la costuri mai mici.

China are șanse considerabile să devină, până în 2030, un lider mondial în dezvoltarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM), care stau la baza multor aplicații de inteligență artificială (AI).
Aceasta este una dintre concluziile unui nou raport realizat de Bloomberg Intelligence (BI), care estimează că Beijingul va deveni lider în opt dintre cele 17 domenii tehnologice strategice analizate.
În celelalte sectoare esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, inclusiv producția de componente hardware necesare funcționării acesteia, de la semiconductori la componente pentru rețelele optice, companiile chineze se află în prezent, în mare parte, în urma competitorilor americani.
Raportul estimează însă că, până în 2030, acestea vor ajunge la un nivel competitiv.
„Statele Unite și China se îndreaptă către o poziție de leadership tehnologic comun în domeniul inteligenței artificiale până în 2030, dar este puțin probabil ca vreuna dintre cele două țări să obțină un avantaj general”, se arată în raport.
Companiile americane ar putea păstra un avans modest în dezvoltarea celor mai performante modele de inteligență artificială. În schimb, experiența Chinei în optimizarea software-ului ar putea oferi Beijingului un avantaj în implementarea acestei tehnologii la costuri mai reduse.
Potrivit analizei, China ar urma să recupereze o parte din decalajul în domeniul semiconductorilor, fără a ajunge însă la independență tehnologică deplină.
Competiția tehnologică dintre SUA și China se intensifică
Rivalitatea dintre cele mai mari două economii ale lumii în domeniul inteligenței artificiale este doar un exemplu al preocupărilor provocate de progresul industrial al Chinei în rândul competitorilor și partenerilor săi comerciali.
Recent, Uniunea Europeană a convenit asupra unor restricții privind importurile de automobile din China, pe fondul temerilor că producătorii chinezi ar putea ajunge să domine piața vehiculelor de nouă generație, inclusiv pe cea a automobilelor electrice.
Presiuni similare se resimt la nivel mondial și în alte sectoare, precum industria farmaceutică și producția de echipamente industriale.
Raportul Bloomberg Intelligence estimează că China va deveni un lider mondial în producția de automobile electrice, sisteme de stocare a energiei și produse biofarmaceutice.
Țara ocupă deja o poziție de lider în producția de roboți umanoizi și în anumite segmente ale industriei construcțiilor navale. De asemenea, China a ajuns din urmă Statele Unite în ceea ce privește volumul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare.
Aceste progrese tehnologice nu vor fi însă suficiente pentru a împiedica încetinirea economiei chineze.
Inteligența artificială nu va putea opri singură încetinirea economiei Chinei
Bloomberg Economics estimează că economia Chinei va înregistra o creștere medie anuală de 3,6% în următorul deceniu, sub ritmul de 5,2% consemnat în ultimii trei ani.
Inteligența artificială și automatizarea ar putea contribui la atenuarea unor probleme structurale ale economiei chineze, precum reducerea forței de muncă și slăbirea pieței imobiliare.
Analiștii avertizează însă că aceste tehnologii nu vor putea, de unele singure, să oprească tendința de încetinire economică pe termen lung.
„Inteligența artificială și automatizarea ar putea atenua presiunile generate de reducerea forței de muncă și de slăbirea pieței imobiliare, dar este puțin probabil să poată opri singure încetinirea pe termen lung”, notează analiștii.
Companiile chineze din domeniul AI se confruntă cu presiuni asupra profiturilor
La fel ca rivalii lor din alte țări, companiile chineze care dezvoltă tehnologii de inteligență artificială încearcă să găsească modalități prin care să transforme inovațiile în surse sustenabile de venituri.
Potrivit cercetătorilor, firmele continuă să concureze prin reducerea prețurilor, ceea ce pune presiune asupra marjelor de profit.
Profitabilitatea ar putea rămâne dificil de atins până când companiile nu vor adopta strategii de stabilire a prețurilor mai sustenabile.
În paralel, disputele comerciale cu Statele Unite, Uniunea Europeană și alți parteneri vor continua să afecteze sectorul tehnologic chinez.
Restricțiile comerciale pot limita accesul companiilor chineze la piețe profitabile și le pot împiedica să obțină componente avansate, ca urmare a controalelor asupra exporturilor.
Cu toate acestea, Bloomberg Intelligence consideră că astfel de măsuri nu vor opri neapărat expansiunea industrială a Chinei.
„Aceste restricții vor schimba, cel mai probabil, distribuția geografică a expansiunii industriale a Chinei, fără a o opri complet”, se arată în raport.





















































