VIDEO Grătarul, sport naţional la români

În fiecare an, românii sărbătoresc Ziua Muncii la iarbă verde, în fumul grătarelor, alături de familie sau de prieteni. Ziua de 1 Mai este asociată cu o scurtă vacanţă petrecută în natură. Mititeii nu lipsesc de pe frigare, dar unii sunt mai gustoşi. Ce face ca un grătar să fie mai bun decât altul? Cei cu state vechi în domeniu spun că savoarea o dau tehnica, dar şi flerul.

„Micii se frig cel mai uşor, aşa au ajuns să fie cei mai ­populari la aşa-zisele «ieşiri la iarbă verde». Adevărul este că sunt tare gustoşi!", spune Horia Vîrlan, maestru bucătar şi consultant în gastronomie. El este de părere că ­cele mai indicate cărnuri pentru grătar sunt antricotul de vită cu floare, ceafa de porc sau cotletul cu os, pulpele de pui dezosate, burta de crap sau pana de somn.

„Pentru un gust deosebit, cărnurile trebuie ţinute între 6 şi 12 ore în baiţ înainte de frigere", spune specialistul. În ceea ce priveşte mititeii şi cârnaţii proaspeţi, aceştia intră la categoria carne tocată.

Vîrlan spune că e indicat să fie unşi în timpul frigerii cu un sos din ulei amestecat cu usturoi şi cimbru.

Reţeta grătarului ideal

„Trebuie să ai fler şi să faci ceva ce n-a făcut nimeni", spune Ion Oiţă, proprietarul res­taurantului „La Cocoşatu'", celebru pentru ­mititeii săi pe grătar, pe care îi comandă atât românii simpli, cât şi oamenii de afaceri sau parlamentarii.

El nu vrea să ne divulge reţeta sa specială, însă spune că există nişte reguli importante de pregătire a grătarului. „Toată lumea se fereşte de grătarul cu cărbuni, însă aştia dau gustul, pentru că sunt naturali, nu curentul electric", spune Oiţă.

De 1 Mai, celebrul restaurant vinde cu 40% mai mult ca în orice altă zi. Vârful de clienţi este dat atât de ingrediente, cât şi de tehnică. „Lemnul de fag este de mare importanţă, pentru că nu e umed şi nu scoate fum, ca alte esenţe. Tot timpul trebuie să aibă culoarea roşie şi tot timpul trebuie agitat", dezvăluie Ion Oiţă câteva dintre secretele micilor săi.

El spune că micul ideal se întoarce de trei ori, ca să aibă un aspect frumos şi un gust excelent. „Gustul e dat de suculenţă, iar succesul unui mic adevărat este dat de calitatea ingredientelor, dar şi de calitatea grătarului", mai spune Oiţă.

Ce punem în bagajul de picnic

Succesul unui grătar nu înseamnă doar compoziţia preparatelor şi dexteritatea bucătarului.

Există o serie de elemente fără de care nu putem beneficia de o masă pe cinste. „Pentru o ieşire reuşită este nevoie, în primul rând, de un grătar curat, apoi de o furcă, o pereche de cleşti de grătar şi de o lopăţică pentru jar", spune Horia Vîrlan.

De asemenea, nu trebuie să lipsească ligheanul şi bidonul cu apă pentru spălat, platourile pentru produsele fripte, iar la urmă, dar nu în ultimul rând, sacii de plastic pentru strâns resturile şi gunoaiele.

Sunt totodată necesare o masă, scaune, veselă şi tacâmuri. Nu trebuie uitate băuturile reci!

Pentru patronul restaurantului „La Gil", nu există nici grătarul ideal, nici micul ideal. El spune că succesul micilor pe grătar este rezultatul calităţii lor. „Nu există reţete perfecte sau imperfecte. Contează în primul rând să ştii să pui ce trebuie, cât trebuie, să malaxezi cum trebuie", afirmă el.

Istoria mititeilor

De ce aleg oamenii să mănânce mititei de 1 Mai? ­Horia Vîrlan spune că această zi a fost sărbătorită ca „Ziua muncii" încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar în România avântul a fost luat în perioada comunistă, când, după marşurile la care erau convocaţi, „oamenii muncii" mâncau mici şi beau bere.

Preparatul cel mai apreciat de români

Horia Vîrlan este de părere că micii sunt, cu siguranţă, preparatul cel mai apreciat de noi, românii, astfel explicându-se tradiţia mititeilor din această zi. „Legenda zice că au fost inventaţi «din greşeală» într-o cârciumă bucureşteană, când bucătarii nu au mai avut maţ pentru cârnaţii patricieni", povesteşte maestrul bucătar.

Secretul micului perfect

Lemnul de fag este foarte apreciat pentru pregătirea grătarului, pentru că nu este umed şi nu scoate fum ca alte esenţe, precum cea de brad. Focul trebuie întreţinut continuu, iar un mic savuros se obţine dacă este întors de trei ori.

29,99 lei costă un grătar rotund de oţel, cu apărătoare de vânt. Aparatul are diametru de 30 de cm şi include frigăruie.

59,99 lei costă un grătar din oţel de 53 X 33 X 62 cm, conţine frigăruie, apărătoare vânt, spaţiu de încălzire, trei spaţii de depozitare.

69,99 lei costă un grătar electric cu termostat, cromat, pentru preparare fără grăsime, fără fum, cu protecţie antistropire.

279 lei costă un grătar portabil cu capac, dimensiuni 54 X 42 cm, dispozitiv de colectare cenuşă, trei spaţii de depozitare.

6,99 lei costă un set de cinci accesorii pentru grătar; 4,99 lei costă un aprinzător solid; 6,99 lei costă lichidul de aprindere şi 3,99 lei costă o mănuşă termoizolantă.

SURSA: real,- Hypermarket România, oferta este valabilă până la 5 mai

Grătarul  preferat de români are dimensiuni medii şi costă puţin

Cum alegem ustensilele

Oferta de pe piaţă este variată şi se poate plia în funcţie de buget, dar şi de necesităţi. În hipermarketuri şi în magazine de specialitate găsim grătare electrice, grătare pe gaz, grătare de grădină din piatră, grătare de grădină metalice, grătare de camping cu cărbune etc. În funcţie de preţ, putem alege de la grătare de unică folosinţă până la cele complexe, cu diferite reglaje şi spaţii de depozitare. Pentru ieşirile cu familia sunt recomandate grătarele semiprofesionale.

Cărbunii, cei mai populari

„Sunt preferate grătarele cu cărbuni în detrimentul celor cu gaz sau electrice, şi, datorită faptului că românii apreciază întreg ritualul pe care îl presupune pregătirea, precum şi gustul obţinut din prepararea cărnii prin această metodă tradiţională", spune Laurenţiu Marin, manager la departamentul produse sezoniere din cadrul real,- Hypermarket România.

Ca accesorii pentru grătar, românii le preferă pe cele cât mai convenabile ca preţ. „Românii apreciază cel mai mult grătarul la iarbă verde şi preferă să nu investească foarte mulţi bani în ustensile care se pot pierde uşor", mai spune Marin.

Ca tendinţă de cumpărare, Pia Krauss, marketing manager la Selgros România, spune că ponderea cea mai mare în numărul de grătare vândute o dau grătarele pe cărbune de dimensiuni medii, între 40 şi 50 de cm, de preferinţă ­rotunde. Totuşi, deşi ţin la încadrarea într-un anumit buget, clienţii se îndreaptă către produsele de marcă, dar ceva mai ieftine.

Grătarele profesionale, cele mai vândute

Krauss spune că vânzările înregistrate la categoria de grătare semiprofesionale şi profesionale este semnificativă ca valoare, însă cele profesionale au o pondere mai mare în vânzări faţă de cele utilizate în scop personal, pentru că varietatea de modele este redusă.

Marile lanţuri de magazine raportează că în preajma zilei de 1 Mai vânzările de grătare şi de accesorii cresc cu aproximativ 15-20% comparativ cu zilele de dinaintea acestei perioade. Şi în cazul Carrefour, vânzările de grătare din săptămâna anterioară şi în cea de după 1 Mai reprezintă 10% din vânzările anuale de grătare. „Cele mai mari vânzări se înregistrează în aprilie, mai şi iulie, odată cu venirea primăverii şi cu concediile de vară", spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

Accesorii necesare

Cele mai solicitate accesorii sunt mangalul, utilizat la majoritatea grătarelor, cele pentru aprinderea şi întreţinerea focului, dar şi accesoriile utilizate la prepararea alimentelor. Preţurile accesoriilor variază de la 1,99 de lei până la 100 - 150 de lei, pentru un set complet, în funcţie de numărul lor, dar şi în funcţie de calitate, de dimensiuni şi de materialul din care acestea sunt confecţionate. „Periile pentru grătar, seturile care conţin cleşte, furculiţe sau frigărui metalice, precum şi seturile speciale pentru peşte la grătar sau hamburgeri sunt accesoriile solicitate cel mai des", spune Andreea Mihai.

Părerea sociologului
Alfred Bulai Sociolog

O modă culturală

Ziua de 1 Mai este o sărbătoare care a fost inventată în America pentru a sublinia nişte greve mari din Chicago care s-au întâmplat în secolul al XIX-lea. Sărbătoarea a fost preluată de comunişti şi celebrată ca Ziua Internaţională a Muncii.

Aceasta s-a păstrat - este greu să elimini o sărbătoare care presupune zile libere - pentru că orice sărbătoare funcţionează bine dacă este celebrată prin nemuncă. Dacă în acea zi se munceşte, nu va fi valorizată de societate.
Mai mult, este sezon de primăvară, ceea ce face să existe condiţii mult mai bune faţă de alte perioade ale anului. După iarnă, este bine primită o sărbătoare care să favorizeze ieşirea în natură.

Modelul grătarului nu este unul recent, ci s-a impus de-a lungul timpului. Chiar înainte de 1989, comuniştii făceau zeci de puncte stradale unde se vindeau mici. Grătarul este o modă culturală şi nu doar românii sunt cei care ies, ci există şi alte popoare care serbează ieşirile în natură în acest mod. Spre deosebire de alţii însă, la noi, grătarul e mai permisiv pentru că se poate merge cam pe oriunde şi nu doar în anumite zone.

În ceea ce priveşte dimensiunea civică a lui 1 Mai, aceasta a dispărut după '90 şi a fost degrevată de manifestaţiile politice şi de componenta muncitorească. În mentalul colectiv este o sărbătoare a muncii, însă civismul a scăzut mult în ultimii 20 de ani.