Trucuri şi capcane în bucătărie. Cum să faci mâncare gustoasă, dar şi sănătoasă

Cel mai important motiv pentru care alegem să ne hrănim nesănătos este că alimentele grase sau îmbogăţite cu grăsimi prin prăjirea în ulei este mai bun. Medicii nutriţionişti ne arată câteva trucuri cu ajutorul cărora putem face, de exemplu, dintr-un cartof fad, unul extrem de gustos.

Gustul uneori fad al mâncărurilor sănătoase poate fi ameliorat dacă ne însuşim câteva trucuri de bază, dă asigurări medicul nutriţionist Nicolae Hâncu.

Astfel, potrivit Abecedarului de nutriţie al acestuia, marinarea cărnii în mestecuri de condimente şi ierburi aromate înainte de a o coace poate fi una dintre metodele prin care gustul acesteia se îmbunătăţeşte.

Alt truc este folosirea din belşug a sucului de lămâie, atât la preparatele din carne, peşte, cât şi pe legumele proaspete sau gătite.

Usturoiul şi ceapa pot fi de ajutor la aromatizarea grătarelor, salatelor şi fripturilor.

Folosirea combinaţiilor preferate de plante aromatice proaspete sau uscate (pătrunjel, oregano, mentă, cimbru etc.) în toate mâncărurile pe care le gătim este o alternativă excelentă la adaosul de sare care trebuie evitat.

Pentru asezonarea supelor şi a ciorbelor evităm rântaşul, a adaosului de ou sau smântână ca şi prăjirea în ulei. În schimb, ciorbele pot deveni foarte gustoase dacă folosim roşii proapete sau suc de roşii şi iaurt degresat.

Cartofii pai sănătoşi pot fi preparaţi prin ungerea lor cu ulei înainte de a fi aşezaţi în cuptor, pe tava tapetată cu hârtie de copt.

Omleta sănătoasă este omleta albă, adică preparată doar din albuş de ou sau mixtă (un ou integral şi două albuşuri), într-un vas de teflon cu foarte puţin ulei. Pentru un plus de savoare putem adăuga ceapă, ierburi aromate şi ardei.

Şniţelele şi chiftelele pot fi coapte în cuptor, în loc să fie prăjite în ulei.

Anumite capcane pot transforma însă o mâncare sănătoasă într-una neprietenoasă prin creşterea conţinutului de calorii şi grăsimi.

Care sunt cele mai frecvente capcane

Adăugarea unei cantităţi crescute de ulei în salate

Folosirea dressing-urilor cu conţinut mare de oţet, sare şi aditivi alimentari (E-uri)

Utilizarea de lactate vegetale – brânză, frişcă. În majoritatea cazurilor, acestea sunt hipercalorice şi au conţinut crescut de acizi graşi. Excepţie face laptele din soia.

Îmbogăţirea salatelor cu ingrediente care cresc conţinutul caloric – seminţe, brânzeturi grase, mezeluri sau chiar carne prăjită. În acest fel, o salată sănătoasă şi hipocalorică – 300 de grame de salată verde cu o lingură de ulei are aproape 180 de kcal – într-o masă hipercalorică – prin adăugarea a 50 de grame de şuncă de pui,  50 de grame de brânză de capră, 50 de grame de măsline –se ajunge la 520 de kcal.

Capcana somonului

Mulţi dintre noi suntem amatori de somon afumat. Pentru că este gustos, bogat în proteine şi acizi graşi omega 3 având circa 50 de kcal la 50 de grame. Cu toate acestea, capcana este dată de conţinutul excesiv de sare şi de faptul că întotdeauna mâncăm mai mult de o felie. Alături de pâine, somonul creşte aportul de calorii.

Somonul gătit la grătar cu garnitură de broccoli este însă la polul nutriţional opus, aşa că poate fi opţiunea noastră pentru o alimentaţie sănătoasă.