Pâinea recâştigă terenul pierdut în bătălia pentru o alimentaţie sănătoasă

După un război împotriva ei declanşat mai ales de persoane neavizate, pâinea începe, încet-încet, să-şi reia locul binemeritat în cadrul unei alimentaţii sănătoase. Principalii avocaţi ai apărării sunt medici nutriţionişti care explică de ce nu ar trebui exclus acest aliment din dieta unui om sănătos şi în ce cantităţi ar trebui consumat pentru a nu deveni neprietenos cu silueta.

A fost acuzată că îngraşă. Că determină apariţia multor boli şi că ar fi responsabilă pentru epidemia de obezitate. Unii au acuzat glutenul conţinut în pâine că sapă serios la temelia sănătăţii. Alţii au considerat că, pur şi simplu, pâinea nu mai e „la modă“, astfel că ar trebui înlocuită cu altceva.

Alina, 35 de ani, din Bucureşti, a renunţat de ceva vreme să mai consume pâine. „Iniţial, am tăiat franzela albă de pe listă, deşi, mărturisesc, îmi plăcea la gust. Am citit pe internet că e nesănătoasă, aşa că am încercat pâinea neagră. Mi s-a părut acră şi, încet-încet, am renunţat la toate sortimentele, pentru că nu am mai ştiut dacă sunt bune sau rele. În fiecare zi, citeam pe net informaţii contradictorii“. Cu toate că tânăra nu are probleme cu greutatea, ţine o dietă bazată, în principal, pe carne albă şi salate, pe care i-a recomandat-o un consilier nutriţional la care a ajuns printr-o prietenă.

Angelica, 48 de ani, tot din Bucureşti, este supraponderală deşi, spune ea, a renunţat de ceva timp la consumul de pâine în cantităţi mari, ba şi la alte alimente. „Nu cred că mănânc o chiflă pe zi şi aceea neagră. Cu toate acestea, nu reuşesc să slăbesc. Probabil că din pricina dulciurilor, întrucât sunt foarte pofticioasă“, explică Angelica. Nici ea nu urmează un regim alimentar prescris de medic, iar diferitele diete pe care le-a încercat le găsise pe internet.

Înlocuită cu dulciuri şi grăsimi

Excluderea unui aliment din dietă, inclusiv a pâinii, atenţionează prof.dr. Nicolae Hâncu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, trebuie decisă doar de medic. Potrivit acestuia, scot pâinea din dietă doar aceia care vor „să sară peste cal cu alimentaţia“. „Renunţă la pâine, dar consumă dulciuri, grăsimi, proteine, paste făinoase, orez, foitaje, care sunt mai dăunătoare. Pentru o persoană sănătoasă, aportul de pâine trebuie să fie clar stabilit. Iar pentru o persoană care are nevoie de o cură de slăbire, medicul nutriţionist este cel care trebuie să decidă câtă pâine trebuie consumată“, punctează universitarul.  Doar medicul poate lua această decizie şi doar în urma consultării cu atenţie a pacientului.  „Cea mai bună prescripţie pe care o poţi face pentru persoana din faţa ta este aceea care rezultă în urma examinării. Eşti obligat ca medic să-l examinezi, să vezi ce boli are, dacă e sănătos sau nu, după care să-i faci prescripţia nutriţională. Această prescripţie este mereu individualizată“.

Necazul este că mulţi pacienţi nu merg la medic, ci preferă să culeagă informaţii de pe internet sau urmează sfaturile unor persoane din categoria naturopaţilor şi consultanţilor de nutriţie care nu sunt medici, fapt care îi poate duce la decizii dăunătoare pentru sănătate. „Din păcate, în nutriţie, la ora actuală, au pătruns o serie de oameni care nu au ce să caute şi care sunt foarte periculoşi. Nu sunt nutriţionişti, nu sunt medici, sunt extrem de vocali pentru că au în spate diverse companii care-i finanţează să vorbească împotriva unor alimente cum sunt de exemplu pâinea sau carnea de porc, dar pentru fel de fel de legume aduse de afară sau produse de detoxifiere cum este detoxul acestea despre care vorbeşte toată lumea şi care este o adevărată nenorocire“.

Universitarul mai spune că promovarea agresivă a unor produse sau alimente are în spate interese strict comerciale. Lipsa de cultură, în general, duce la naivitate, iar populaţia României este extrem de naivă, mai spune universitarul. Lipsa unei culturi nutriţionale face ca o persoană să înghită ca pe un hap tot ce vine de la diverşi consilieri nutriţionali sau de pe internet, inclusiv informaţii referitoare la cure de slăbire care mai de care mai fantasmagorice, adaugă acesta. „Noi, ducem o luptă chiar dificilă cu aceste lucruri, încercăm să contrabalansăm ceea ce, din păcate, există ca un fenomen extrem de penetrant în momentul de faţă“.

Pâinea, victimă în războiul purtat pe net

În acest război al informaţiilor contradictorii şi extrem de discutabile a fost prinsă şi pâinea, unul dintre alimentele de bază ale unei alimentaţii sănătoase.

„Pâinea este foartă importantă pentru nutriţie. Este bogată în carbohidraţi şi, prin aceştia, de calorii. Dacă se consumă maximum trei felii de pâine pe zi, ceea ce înseamnă circa 200 de calorii, este foarte sănătoasă“, explică prof. dr. Nicolae Hâncu.

„Aşa cum asiaticii mănâncă orez, noi mâncăm pâine şi alte derivate din făină de grâu“, spune, la rândul ei, conf. dr. Corina Zugravu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti. „În ciuda a ceea ce se crede, şi alte naţii europene mănâncă multă pâine şi asta nu este din start un lucru rău“, completează medicul nutriţionist. Francezii şi spaniolii mănâncă pâine albă, celebrele baghete, sortiment pe care românii au învăţat să-l ocolească în ultimii ani, orientându-se mai degrabă, către pâinea neagră, integrală.

Totuşi e bine de ştiut că numărul de calorii şi cantitatea de carbohidraţi este aceeaşi, indiferent că este vorba despre pâinea albă sau de cea neagră. Singura acuză, dacă se poate spune aşa, care i se poate aduce pâinii albe, ca de altfel şi celorlalte produse obţinute din făină rafinată, este că are doar calorii, nu şi un aport nutriţional semnificativ. Prin comparaţie, pâinea obţinută din făină integrală are minerale – fier, fosfor, magneziu – fibre, proteine şi vitamine, în special din grupa B. „Pâinea albă are de aproape zece ori mai puţine vitamine din complexul B“, punctează Corina Zugravu.

Faţă de pâinea neagră, cea albă are şi un indice glicemic mai mare. Cu cât indicele glicemic este mai mare, cu atât creşte viteza cu care se descarcă zahărul în sânge, iar cantitatea de insulină secretată este mai mare. Un consum crescut de alimente cu un indice glicemic mare duce la variaţii de energie şi chiar la dereglări ale metabolismului, cum este diabetul de tip II, precum şi acumularea de kilograme.

Integrală, neagră sau cu seminţe?

Faţă de pâinea albă, cea din făină integrală are în plus un beneficiu: oferă senzaţia de saţietate şi energie pentru un timp mai îndelungat. Prof. dr. Hâncu recomandă acest tip de pâine obţinut din făină integrală ca fiind cea mai sănătoasă, întrucât are rezerve faţă de pâinea declarată a fi neagră. „Dacă nu avem certitudinea că pâinea respectivă este într-adevăr neagră, adică obţinută din cereale, şi avem suspiciuni că anumiţi coloranţi au făcut-o să fie neagră, atunci e bine să ne ferim de ea“, subliniază prof. dr. Hâncu.

Pâinea integrală sau intermediară este şi recomandarea conf. dr. Corina Zugravu: „E bine să optăm, eventual, pentru cea cu adaos de cereale, pentru că are nivelul maxim de diferite tipuri de fibre, vitamine şi minerale“. Acest adaos de cereale a devenit însă, în ultimul timp, o preocupare pentru mulţi medici nutriţionişti, mărturiseşte academicianul Hâncu. Deşi acest sortiment de pâine conţine o mare bogăţie de proteine şi antioxidanţi, introducerea multor tipuri de seminţe ne poate face să scăpăm de sub control numărul de calorii. „Adăugând multe seminţe în pâine, aceasta devine extrem de bogată în calorii. A venit cineva la mine cu o pâine cu nucă făcută pe undeva în regiunea Sibiului. Ştiţi cum era? Nucă lângă nucă. Păi, pâinea cu nuci era şi este recomandată pentru copiii care trebuie să ia în greutate. Ştiu acest lucru de când eram mic. Atunci se mânca pâine cu nuci la care se adăugau struguri, toamna, tot pentru a creşte în greutate“.

Pâinea prăjită, mai uşor de digerat

Academicianul Nicolae Hâncu spune că, deşi cea mai gustoasă şi apetisantă pâine pare a fi cea caldă, proaspăt scoasă din cuptor, cea mai bună pentru sănătate este pâinea de a doua zi. „Aceasta este mai uşor de digerat, la fel ca şi pâinea prăjită. Plus că prăjeala dă şi un gust mai bun“. Totuşi, şi consumul excesiv de pâine prăjită îngraşă la fel de mult, deoarece prin prăjire se pierde doar apa, nu şi caloriile.

Cât de nociv este glutenul

În ultimii ani, a explodat o nouă industrie alimentară: cea a produselor fără gluten, pornind de la o serie de teorii neştiinţifice cum că glutenul ar dăuna grav sănătăţii. Conf. dr. Zugravu explică: exceptând un număr mic de pacienţi care au intoleranţă la gluten, oamenii digeră aceste proteine din pâine şi, în general, din grâu, fără nicio problemă. „Studii serioase au dovedit că celelalte aşa-zise intoleranţe nu au niciun fundament şi că motivaţia cea mai plauzibilă pentru pretinsa simptomatologie este, probabil, de ordin psihologic“. 

O putem înlocui cu mămăligă?

Prin urmare, recomandă medicii nutriţionişti, n-ar trebui să renunţăm la pâine dacă vrem să urmăm principiile unei alimentaţii sănătoase. „Ar fi complet contraindicat să mâncăm, de exemplu, mămăligă în loc de pâine. Valoarea nutritivă a mămăligii este mult mai mică faţă de cea a pâinii. Perioada în care românii mâncau multă mămăligă a fost asociată cu o gravă epidemie de pelagră“, atrage atenţia conf. dr. Zugravu.

Nici biscuiţii sau grisinele nu pot înlocui pâinea. „Acestea sunt cel mult gustări ocazionale. Mulţi oameni omit faptul că ambele au grăsimi în compoziţia lor, adesea procesate. De aceea, sunt atât de gustoase şi de crocante“, potrivit specialistei.

La copii, pâinea trebuie introdusă după primul an de viaţă

Şi pentru cei mici pâinea este un aliment important care nu ar trebui să lipsească din alimentaţie după vârsta de 1 an. „Când am făcut eu facultatea se spunea că după 7-8 luni bebeluşul poate mânca şi pâine. Acum, pediatria modernă recomandă ca acest lucru să se întâmple după vârsta de 1 an“, explică Rodica Lazăr, medic pediatru la Centrul de Diagnostic şi Tratament Dorobanţi din Bucureşti. Intoleranţă la gluten au extrem de puţini copii, adaugă pediatrul.

Pâinea pe care o recomandă este cea cu fibre: fie intermediară, fie de secară. „E bine să se obişnuiască de mici cu gustul“. Cantitatea de pâine nu trebuie să depăşească două feliuţe: una la masa de dimineaţă şi una la prânz. De dimineaţă, felia peste care se pune brânză sau unt trebuie curăţată de coajă şi tăiată bucăţele, iar la prânz poate fi servită alături o de supă de legume sau supă-cremă. „la supa-cremă merg şi nişte crutoane. De la vârsta de 7-8 luni mâncarea celui mic nu ar mai trebui pasată intens, ci mărunţită Copilul trebuie învăţat şi lăsat să mestece pentru că acest lucru îi dezvoltă maxilarul şi îi ajută digestia “.   

Ce are în plus pâinea integrală faţă de cea albă

Conţinutul energetic şi nutritiv al pâinii     la 100 de grame    felie 30 de grame

                                                                   Albă  Neagră        Albă  Neagră

Energie (kcal)                                              250    225             75      67

Grăsimi (grame)                                          1        1                 0        0

Proteine (grame)                                         8        14               3        5

Carbohidraţi (grame)                                  50      48               17      16     

Index glicemic                                             mare  mediu                   mare  mediu

Fibre alimentare (grame)                                      1,5     5                 0,5     2

Sursa: „Abecedarul de nutriţie“, autor academicianul Nicolae Hâncu