Uniunea Europeană pregătește contra‑atac financiar la dominația dolarului american

Uniunea Europeană a anunțat că trebuie să acționeze împotriva riscului folosirii dolarului ca armă în politica internațională. Europa își extinde astfel planul de a se elibera de dependența de Statele Unite, ducând lupta și în domeniul financiar.

De decenii, dolarul american domină piețele internaționale — este moneda preferată pentru plata petrolului, a datoriei pe termen lung și a altor tranzacții globale. Aceasta a oferit SUA un avantaj economic semnificativ: costuri mai mici de împrumut, importuri mai ieftine, lipsa riscurilor de curs valutar și influență geopolitică majoră.

Însă temerile cresc că o administrație americană imprevizibilă ar putea folosi dolarul ca instrument de constrângere pentru a-și atinge obiectivele politice externe. „Este fascinant să poți influența lucrurile fără a trage un foc de armă”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, la Davos, referindu-se la Iran.

Astfel, Comisia Europeană a elaborat un plan pentru a diminua dominația dolarului.

Principalele puncte ale planului Comisiei Europene

1. Finalizarea reformelor neterminate

Primul pas este creșterea productivității economice și integrarea piețelor financiare ale UE. Deși liderii urmează să discute informal competitivitatea economică pe 12 februarie, statele membre s-au concentrat mai mult pe reducerea reglementărilor decât pe implementarea de reguli comune și reforme interne.

Propuneri pentru crearea unei piețe unice reale pentru investiții există de peste zece ani, însă interesele consolidate ale actorilor economici și autorităților naționale rămân obstacole majore. În plus, uniunea monetară este încă incompletă: UE nu are o garanție comună pentru depozitele bancare, iar Germania și Italia blochează soluții de solidaritate financiară și sprijin pentru băncile aflate în dificultate.

2. Creșterea emisiunii de datorie europeană

Pentru ca investitorii să folosească euro, Comisia vrea să atragă fonduri prin obligațiuni comune UE. Cu fondul de redresare post-Covid de 750 de miliarde de euro care expiră la sfârșitul acestui an, Executivul european intenționează să emită mai multe astfel de instrumente financiare în următorul buget pe șapte ani, pentru sprijinirea Ucrainei sau gestionarea urgențelor neașteptate.

Totuși, ideea se lovește de opoziția statelor fiscal conservatoare, precum Germania și Olanda. Comisia vrea și ca Mecanismul European de Stabilitate (MES), fond de 500 de miliarde de euro creat pentru crize financiare, să fie integrat în legislația UE și folosit efectiv.

3. Intrarea în lumea criptomonedelor

Administrația SUA mizează pe stablecoin-uri legate de dolar pentru a proteja dominația monedei. Comisia Europeană vrea să facă la fel cu euro, încurajând adoptarea de stablecoin-uri denominate în euro și evaluând toate opțiunile pentru active digitale europene. În prezent, peste 90% dintre stablecoin-uri sunt legate de dolar.

Banca Centrală Europeană a avut inițial o abordare precaută, concentrată pe riscuri, dar decidenții UE au început recent să susțină o strategie proprie pentru moneda digitală europeană.

4. Depășirea blocajului digital euro

Comisia consideră că euro digital — moneda emisă de băncile centrale pentru plăți transfrontaliere — ar putea întări poziția monedei europene. Propunerea este de a aproba anul acesta legislația care să permită BCE să emită euro digital.

Însă Parlamentul European a desemnat un critic al proiectului, deputatul spaniol Fernando Navarrete, pentru a conduce dezbaterile, iar un compromis rămâne incert.

5. Creșterea utilizării euro în contracte și comerț

Comisia a studiat de ani de zile cum să folosească euro în contractele energetice cu țările terțe. Însă reducerea dependenței de gazul rusesc și creșterea importurilor din SUA face trecerea la tranzacții în euro mai dificilă.

Planul UE vizează extinderea folosirii euro și în sectoare precum materiile prime strategice, transportul aerian și apărarea. De asemenea, Comisia explorează sprijinirea infrastructurii de plăți în euro în cadrul acordurilor comerciale, inclusiv cu India.

Principalul obstacol nu este intern, ci schimbarea practicilor deja stabilite în țările terțe, unde dolarul rămâne standardul internațional.