Razboiul din spatele rafturilor: Cum au blocat giganții alimentari legile de sănătate timp de decenii

Cele mai mari companii producătoare de alimente ultraprocesate din lume au intentat zeci de procese pentru a contesta politicile guvernamentale menite să combată alimentația nesănătoasă.

Giganții alimentari au încercat să blocheze legile de sănătate timp de decenii FOTO Shutterstock

Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt asociate cu efecte nocive asupra tuturor principalelor sisteme de organe ale corpului uman și reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice la nivel mondial. Consumul acestor produse este în creștere, iar alimentele ultraprocesate reprezintă în prezent până la jumătate din dieta medie în numeroase țări, inclusiv în Marea Britanie, Statele Unite și Australia, dezvăluie The Guardian.

Guvernele din întreaga lume au adoptat măsuri pentru a contracara fenomenul și pentru a proteja sănătatea copiilor și adulților. Printre reglementări se numără etichetele de avertizare aplicate pe partea frontală a ambalajelor, restricțiile privind promovarea produselor nesănătoase, pentru a le face mai puțin atractive, precum și taxele pe alimentele nesănătoase.

Măsuri de sănătate susținute public, dar contestate în instanță

În declarațiile publice, cele mai mari companii producătoare de alimente ultraprocesate susțin că sprijină aceste politici, că sunt angajate să îi ajute pe consumatori să ia decizii informate și că vor să facă parte din soluție.

Însă o investigație realizată de The Guardian în colaborare cu cercetători, redacția nonprofit Lighthouse Reports și o coaliție de organizații media de pe patru continente a constatat că multe dintre aceleași companii dau în judecată guvernele pentru a anula, slăbi sau amâna aceste politici.

În total, între 2010 și 2025, au fost intentate 235 de procese în Mexic, Columbia, Brazilia, Statele Unite și Marea Britanie împotriva politicilor de sănătate care vizau alimentele ultraprocesate, potrivit investigației.

Nu este clar cine se află în spatele fiecărui proces. Cu toate acestea, investigația a constatat că trei sferturi dintre acțiuni au fost intentate de producători de alimente ultraprocesate sau de asociații comerciale care îi reprezintă. Unele dintre corporațiile implicate în aceste procese, identificate acum pentru prima dată, au solicitat instanțelor să le păstreze numele confidențiale.

Dintre procesele intentate de companii în care reclamantul a putut fi identificat, 38% au fost inițiate de opt corporații-mamă: Coca-Cola, PepsiCo, Mondelēz, Kellogg’s, Danone, Ferrero, Xignux și Heartland Food Products Group.

Zeci de procese sunt încă în desfășurare. Dintre cazurile soluționate, trei sferturi au fost pierdute de giganții din industria alimentară. Cu toate acestea, durata unora dintre bătăliile juridice a însumat aproape 600 de ani de proceduri în instanță, potrivit investigației.

Unele dintre procesele care s-au încheiat în cele din urmă cu un eșec au amânat cu ani de zile adoptarea unor politici esențiale de sănătate publică, în timp ce oficialii guvernamentali și cei din domeniul sănătății publice au fost implicați în litigii complexe și costisitoare.

Procesele prelungesc criza globală de sănătate

Între timp, procesele prelungesc criza globală tot mai gravă din domeniul sănătății publice și costă țările miliarde de dolari prin cheltuieli juridice și medicale, susțin experții.

În timp ce guvernele sunt date în judecată pentru politicile menite să combată alimentația nesănătoasă, consumul de alimente ultraprocesate continuă să crească, contribuind la creșterea numărului de cazuri de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, probleme de sănătate mintală și alte afecțiuni.

Cele mai mari companii producătoare de alimente ultraprocesate din lume „nu s-ar lupta atât de intens” dacă politicile menite să reducă consumul produselor lor ar fi ineficiente, a declarat Marion Nestle, profesoară de nutriție, studii alimentare și sănătate publică la Universitatea din New York.

„Procesele ne arată că măsurile de sănătate publică reduc vânzările produselor nesănătoase”, a spus ea.

Deși majoritatea proceselor au fost în cele din urmă câștigate de guverne, experții au afirmat că acțiunile în instanță inițiate intens de companiile producătoare de alimente ultraprocesate sugerează existența unor obiective suplimentare: încetinirea implementării legilor, limitarea dorinței și capacității țărilor de a adopta alte măsuri de sănătate publică și intimidarea autorităților de reglementare.

„Când toate celelalte eșuează, dau în judecată”

Tacticile seamănă cu cele folosite timp de decenii de industria tutunului, a spus Nestle, adăugând: „Companiile alimentare sunt bine antrenate. Urmează întocmai strategia industriei tutunului. Când toate celelalte eșuează, dau în judecată”.

Deși procesele intentate de industria tutunului au fost, de asemenea, în mare parte pierdute, acestea au pus o presiune uriașă asupra guvernelor care încercau să inverseze tendințele negative în materie de sănătate publică, generând totodată costuri și un volum de muncă considerabile.

„Industria alimentelor ultraprocesate pare să adopte aceeași strategie”, a declarat Phillip Baker, profesor asociat la Universitatea din Sydney, care studiază sistemele alimentare și povara globală tot mai mare asociată alimentelor ultraprocesate.

„Industria alimentelor ultraprocesate și organizațiile afiliate acesteia au contestat în mod constant, în instanță, etichetele de avertizare de pe partea frontală a ambalajelor, restricțiile privind marketingul și taxarea, procesele fiind concentrate în anii imediat următori adoptării fiecărei politici. Faptul că instanțele au menținut reglementările de sănătate publică în marea majoritate a cazurilor soluționate este un semnal încurajator. Însă volumul constant al litigiilor, durata de ani de zile a unor proceduri și lipsa de transparență în privința unei părți semnificative a reclamanților corporativi indică faptul că procesele servesc cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, la amânarea, descurajarea și limitarea măsurilor decât la anularea lor.”

Deoarece sunt adesea ieftine, convenabile și ușor accesibile, aceste produse înlocuiesc rapid alimentele proaspete în dietele oamenilor de pe toate continentele. Ca răspuns, tot mai multe țări adoptă politici menite să limiteze efectele nocive ale alimentelor ultraprocesate.

Însă aceste măsuri au fost întâmpinate cu o rezistență puternică. Corporațiile din industria alimentelor ultraprocesate folosesc o serie de tactici agresive pentru a stimula consumul și a împiedica reglementarea. Printre acestea se numără lobby-ul pe lângă factorii de decizie, lansarea unor parteneriate public-private și influențarea dezbaterii științifice.

Companiile susțin că nu se opun obiectivelor de sănătate publică

Un purtător de cuvânt al Coca-Cola a declarat: „Considerăm că problemele de sănătate publică sunt cel mai bine abordate prin colaborarea dintre guverne, autoritățile de sănătate publică, sectorul privat și societatea civilă. Ne implicăm constructiv în subiectele care ne afectează activitatea și respectăm rolul fiecărui actor în promovarea obiectivelor de sănătate publică”.

Un purtător de cuvânt al Ferrero a declarat că grupul sprijină obiectivele de sănătate publică menite să reducă obezitatea și bolile asociate alimentației. Acesta a adăugat: „În situațiile în care Ferrero a dialogat cu diferite autorități și organisme de reglementare, discuțiile au vizat clarificarea modului de implementare a politicilor, de exemplu, situațiile în care produse comparabile sunt tratate diferit în cadrul aceleiași reguli, și nu opoziția față de obiectivele de sănătate publică”.

Un purtător de cuvânt al Danone a declarat: „Suntem convinși că firmele ar trebui să joace un rol pozitiv, alături de guverne, instituții de sănătate publică și alte părți interesate, în abordarea problemelor de sănătate publică. Suntem angajați în dialog deschis și în colaborarea constructivă cu factorii de decizie din întreaga lume”.