Nouă metode bazate pe știință care te vor ajuta să te simți mai bine în 2026
0Cercetările științifice arată că mici schimbări în viața de zi cu zi pot transforma în mod pozitiv starea de spirit și sănătatea mentală.
Un nou an aduce, de obicei, promisiunea unui nou început, însă schimbarea reală a stării de bine nu vine doar odată cu data calendaristică. Pentru mulți dintre noi, trecerea în noul an este un moment de reflecție: ce am realizat, ce am pierdut și cum ne-am putea simți mai împliniți în următoarele 12 luni. Deși intențiile sunt bune - să fim mai calmi, mai fericiți, mai sănătoși - punerea lor este adesea dificilă.
Cercetările recente din domeniul psihologiei, neuroștiinței și medicinei comportamentale ne arată că există strategii concrete, ușor de aplicat, care pot transforma viața de zi cu zi. Aceste metode nu necesită investiții masive sau schimbări radicale, ci doar o abordare conștientă și câteva gesturi deliberate.
De la modul în care ne raportăm la propriile greșeli, la importanța relațiilor sociale, a somnului și a muzicii, toate aceste elemente contribuie la o stare de bine reală și durabilă, notează BBC.
1. Renunțați la perfecționism
Perfecționismul este adesea lăudat ca o virtute, dar studiile arată că poate fi extrem de dăunător. Persoanele care își stabilesc standarde imposibil de atins sunt mai predispuse la anxietate, depresie, insomnie sau tulburări alimentare. Vinovăția, rușinea și frustrarea devin sentimente frecvente atunci când nu reușim să fim „perfecţi”, pentru că de ele mai multe ori uităm că, dintr-un anumit punct de vedere, ceea ce ne face umani este tocmai imperfecțiunea.
Experții recomandă cultivarea îngăduinţei față de sine: tratați-vă cu blândețe atunci când greșiți și încurajați acest principiu în familie.
Acceptarea imperfecțiunilor nu este doar terapeutică, ci și o cale de a ne apropia mai mult de cei dragi și de a crea medii mai sănătoase emoțional.
2. Cultivaţi prieteniile adevărate şi evitaţi relaţiile toxice şi ambivalente
Relațiile sociale nu sunt doar o sursă de confort, ci influențează direct sănătatea fizică.
Potrivit mai multor studii recente, prietenii buni pot întări sistemul imunitar și reduce riscul de boli cardiovasculare, crescând totodată longevitatea, aşa că specialişti recomandă să vă înconjuraţi de persoane cu care rezonaţi şi să evitaţi relaţiile toxice.
Persoanele care sunt uneori calde, alteori reci, creând ceea ce se numește „relații ambivalente”, pot fi mai dăunătoare pentru bunăstarea celorlalți decât cele care sunt constant neplăcute, mai avertizează psihologii.
3. Practicaţi hobby-uri sociale
Activitățile recreative, de la cursuri de desen la sporturi de echipă, nu sunt doar plăcute, ci au efecte psihologice și sociale importante. Concentrarea asupra activității și implicarea în comunitate reduc stresul și anxietatea.
Cercetările arată că prin hobby-uri sociale se pot lega prietenii neașteptate, iar sentimentul de „intenție comună” din sporturi de echipă crește motivația și satisfacția personală.
4. Canalizați furia în mod constructiv
Furia este adesea privită negativ, dar poate fi transformată într-o resursă, dacă este gestionată corect.
Studiile arată că furia suprimată crește riscul de boli cardiace, iar furia exprimată impulsiv poate deteriora relațiile.
Soluția: transformați energia furiei în acțiuni productive, cum ar fi exercițiile fizice, creativitatea sau rezolvarea problemelor. Tehnici precum distanțarea psihologică și amânarea răspunsului ajută la modularea emoțiilor și prevenirea comportamentelor agresive.
5. Recunoștința, un exercițiu zilnic cu beneficii reale
Să notezi în fiecare zi trei lucruri bune care ţi s-au întâmplat o idee veche, dar una bine documentată.
S-a demonstrat că dedicarea câtorva minute în fiecare zi pentru a scrie o listă cu trei lucruri pentru care suntem recunoscători are un efect pozivit asupra stării noastre de bine şi reduce simptomele depresive.
Efectele sunt vizibile la toate vârstele și în diverse medii sociale.
Practica recunoștinței ajută mintea să observe mai des aspectele pozitive ale vieții și să cultive o perspectivă mai optimistă asupra realității, explică psihologii.
6. Transformaţi telefonul în aliat
Utilizarea excesivă a telefoanelor poate afecta concentrarea, somnul și sănătatea mentală.
Totuși, device-urile mobile pot fi folosite constructiv: notițele digitale, organizarea sarcinilor și controlul notificărilor reduc stresul și îmbunătățesc productivitatea. Chiar și pașii mici, cum ar fi lăsarea telefonului într-o altă cameră pentru perioade scurte, contribuie la o mai bună concentrare și claritate mentală.
7. Bucurați-vă de zilele scurte ale iernii
Scăderea luminii naturale în timpul iernii poate afecta dispoziția, dar ceea ce contează cu adevărat este modul în care percepem această perioadă.
Plecând de la această idee, specialiştii susţin că acceptarea și valorificarea elementelor pozitive ale sezonului – peisajele, sporturile de iarnă sau momentele de apropiere cu familia – pot combate tristețea sezonieră.
Un studiu realizat pe 238 de persoane din Norvegia, de exemplu, a constatat că așteptarea oportunităților oferite de iarnă, cum ar fi schiul și serile confortabile petrecute cu cei dragi în fața șemineului, urmărind, de exemplu, un film, a dus la o stare de bine mai bună.
8. Cântaţi cât mai des
Cântatul implică simultan mintea, corpul și emoțiile și aduce beneficii multiple. Studiile arată că activitatea stimulează sistemul imunitar, reduce stresul și activează rețele complexe în creier.
Cântatul activează o rețea extinsă de neuroni din ambele emisfere ale creierului, inclusiv în regiunile care se ocupă de limbaj, mișcare și emoții. Combinat cu concentrarea asupra respirației, acest lucru face din cântat un remediu eficient împotriva stresului.
Un studiu recent arată faptul că a cânta în grup amplifică aceste efecte, dar și cântatul de unul singur aduce plăcere și duce la eliberarea de endorfine, fiind considerat un exercițiu aerobic, comparabil cu o plimbare în ritm alert
9. Trageţi un pui de somn în timpul zilei
Un somn scurt după-amiază, de 5-15 de minute, poate stimula performanța cognitivă și puterea de concentare, fără a afecta somnul nocturn.
Momentul optim este între orele 14:00 și 16:00, când corpul este predispus la relaxare. Această practică, obișnuită în multe culturi (siesta în Spania sau hirune în Japonia), protejează creierul și poate întârzia efectele îmbătrânirii cognitive, contribuind la o stare de bine pe termen lung.
Există însă şi o limitare, pe care o recomandă specialiştii: încercați să vă limitați somnul la mai puțin de 20 de minute. Dacă depășiți acest timp, veți cădea într-un somn profund și este probabil să vă treziți amețiți și dezorientați.
Se încarcă comentariile...
