Infarctul miocardic coboară dramatic ca vârstă în România. Medicul Paul Turcoman: „Inclusiv copiii ar trebui să facă un EKG și o ecografie”

Un fenomen extrem de îngrijorător lovește România: bolile cardiace grave afectează pacienți din ce în ce mai tineri, mulți ajungând la spital direct în stare critică, cu infarct miocardic. În acest context alarmant, amplificat de temperaturile extreme din ultima perioadă, medicii cardiologi trag un semnal de alarmă și recomandă începerea screening-urilor și a investigațiilor cardiovasculare încă din copilărie pentru a preveni tragediile.

Tot mai mulți români suferă de probleme cardiace FOTO Shutterstock

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, fiind responsabile pentru peste 55% din totalul mortalității la nivel național. Țara noastră se situează constant pe primele locuri în Europa la acest capitol. Pentru a lupta împotriva acestui fenomen, autoritățile au lansat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, axată pe prevenție, diagnostic precoce și înființarea de centre comunitare specializate. Principalele afecțiuni, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau hipertensiunea arterială, sunt declanșate și favorizate de o serie de factori de risc majori, de multe ori asociați cu stilul de viață.

De altfel, românii sunt campioni și la bolile prevenibile. Iar căldurile extreme din timpul verii nu fac decât să complice problemele cardiovasculare. Specialiștii spun că principalul mod în care românii se pot proteja de probleme grave și deces subit la vârste tot mai fragede este profilaxia. Adică, cu alte cuvinte, românii trebuie să se caute de sănătate, să facă controale cardiologice regulate și să se ducă la medic la primele semne de îngrijorare. Nu mai vorbim de faptul că schimbarea stilului de viață poate fi un mod excelent de a preveni aceste probleme, mai ales în condițiile în care pacienții care cad efectiv pe stradă și suferă infarct miocardic sau accident vascular cerebral sunt tot mai tineri.

Conform statisticilor, în România, aproximativ 1 din 10 pacienți care suferă un infarct miocardic are sub 45 de ani. Medicul primar cardiolog și în cardiologie intervențională Paul Turcoman de la Spitalul Județean Suceava a confirmat prezența pacienților tot mai tineri cu probleme cardiovasculare și, totodată, a explicat ce este de făcut, în special care sunt semnele care ar trebui să ne ducă la medic, dar și cât de importantă este prevenția.

Primele simptome nu trebuie ignorate

Adevărul: Ați observat o creștere a numărului de cazuri de afecțiuni cardiace în rândul tinerilor?

Paul Turcoman: La Spitalul Județean Suceava am făcut, de când sunt angajat acolo, în jur de 4.500 de proceduri, dintre care peste 1.100 de urgențe, plus multe altele făcute de colegul meu. Am constatat, într-adevăr, că există afectare cardiacă ischemică la tineri din ce în ce mai des. Deci media de vârstă scade. Sunt mai mulți factori implicați: stilul de viață, alimentația, fumatul, diabetul, care apare la vârste din ce în ce mai tinere.

Când ar trebui oamenii să se prezinte la un consult cardiologic?

Pentru ca lucrurile să decurgă normal, nu trebuie să apelăm la îngrijorare, care să ne împingă la medic, ci, de la o anumită vârstă, un control cardiologic de rutină merită făcut. Când apar simptomele, dacă facem o comparație plastică, ușor de înțeles, cu un autoturism: în momentul în care nu funcționează, simțim că nu trage motorul, simțim că ceva nu este în regulă și mergem la mecanic. Așa este și la om. Deși ideală este profilaxia, dacă nu apelăm la ea, atunci, la primele simptome – oboseală, dureri în piept, strângere în piept, usturime în piept, palpitații, tensiune mare, diabet zaharat sau dacă știu că sunt fumător de mult timp și nu mă simt bine, în special când fac efort – este un semn că ar trebui să fac un consult cardiologic.

Investigații cardiace la tineri, din cinci în cinci ani

Ce investigații recomandați și cât de des ar trebui efectuate?

Cred că inclusiv copiii ar trebui să facă, la un moment dat, o electrocardiogramă și o ecografie cardiacă. Asta pentru a avea o referință. Dar, de la vârsta majoratului, cu atât mai mult, măcar un EKG și o ecografie cardiacă ar trebui făcute. Dacă toate lucrurile sunt în regulă, nu se recomandă să fie repetate în fiecare an. Măcar o dată la cinci ani este suficient. Iar, odată cu înaintarea în vârstă, această perioadă se reduce.

Cum afectează temperaturile extreme inima și cum ne pot doborî

Inima este afectată mai ales atunci când avem de-a face cu temperaturi extreme. Iar în ultimele zile, în special, România a avut climă subsahariană, cu temperaturi și de 41 de grade Celsius la umbră. Medicii spun că temperaturile atât de ridicate pot să ne doboare, chiar și pe cei sănătoși, nemaivorbind de cei care suferă de boli cardiovasculare sau alte boli cronice.

Practic, atunci când este foarte cald, organismul încearcă să elimine căldura pentru a se răci. Pierderea unei părți din căldura acumulată în interiorul corpului contribuie la scăderea temperaturii centrale. Procesul prin care se întâmplă acest lucru este complex. Sistemul nervos autonom transmite semnale care determină inima să bată mai repede, iar vasele de sânge să se dilate. Astfel, inima pompează sângele într-un ritm mai rapid, iar vasele de sânge se lărgesc pentru a face față fluxului crescut.

„Aceste modificări importante permit unei cantități mai mari de sânge să circule prin arterele și venele aflate aproape de suprafața pielii. Pe măsură ce sângele ajunge în aceste zone, el poate ceda o parte din căldură către aerul din jur”, explică medicul Michael Crawford pentru Cleveland Clinic din Statele Unite.

Aceste mecanisme sunt benefice, pentru că ajută organismul să evite epuizarea termică sau insolația. Cu toate acestea, dacă temperaturile sunt prea ridicate sau dacă suntem predispuși la boli cardiovasculare (suntem supraponderali sau obezi, fumători), inima este obligată să depună un efort considerabil și automat pot apărea numeroase probleme.

„Sistemul cardiovascular își intensifică activitatea pentru a elimina căldura și a răci organismul. Acest lucru determină creșterea ritmului cardiac și intensificarea transpirației, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Cu cât petreci mai mult timp în căldură, cu atât solicitarea asupra inimii este mai mare”, adaugă medicul american.

Propriu-zis, așa cum explică și alți specialiști, temperaturile ridicate pun o presiune suplimentară asupra inimii. Pentru fiecare grad cu care temperatura internă a corpului crește din cauza căldurii, ritmul cardiac se accelerează cu aproximativ 10 bătăi pe minut. Este o creștere considerabilă, chiar și în situațiile în care o persoană se odihnește, adică până la nivelul de tahicardie.

„Oamenii pot suferi un șoc hipotermic”

Efortul fizic amplifică și mai mult această solicitare. Dacă acest efort este făcut pe caniculă, ritmul cardiac poate crește rapid peste valorile obișnuite.

Specialiștii vorbesc despre câteva semnale de alarmă esențiale. Printre acestea se numără amețeala sau leșinul, senzația accentuată de oboseală sau slăbiciune, durerile de cap, palpitațiile, crampele musculare, greața sau vărsăturile și dificultățile de respirație.

Dacă apar aceste simptome, trebuie neapărat să cauți un loc la umbră și să te hidratezi. Dar, atenție, nu cu apă de la frigider. În plus, nu trebuie să consumăm fast-food sau mâncăruri grase.

„Oamenii nu trebuie să mănânce foarte mult pe caniculă. După o masă bogată apare senzația de somn și scade tensiunea. De aici și acele stări de leșin. Populația trebuie să bea cât mai multe lichide, de preferință calde și în niciun caz reci. În această perioadă, temperatura corpului poate crește și până la 38–39 de grade, iar dacă beau apă rece oamenii pot suferi un șoc hipotermic”, precizează și medicul Corneliu Sărdan.

Totodată, este ideal să consultați și un medic pentru a ne asigura că totul este în regulă, mai ales dacă vorbim de stări de leșin, greață și vărsături sau palpitații.