Exclusiv Vremurile când România avea climă tropicală, iar temperaturile erau și cu 15 grade mai mari. Dovezile unui reputat paleoclimatolog

Paleoclimatologul Vasile Ersek (Universitatea Northumbria din Newcastle) dezvăluie că teritoriul României a avut o climă tropicală în urmă cu zeci de milioane de ani, într-o epocă în care Terra era încinsă.

În urmă cu peste 50 de milioane de ani, România avea climă tropicală. FOTO: Magnific

Europa se coace de o săptămână sub soarele încins care a stabilit câteva recorduri, iar România a stat sub Cod galben și portocaliu. Clima se schimbă, iar odată cu ea sunt antrenate și alte schimbări de proporții.

Paleoclimatologul Vasile Ersek, de la Universitatea Northumbria din Newcastle (Marea Britanie), a explicat de ce trecutul Terrei poate da o serie de indicii despre cum ar putea să arate viitorul ei și de ce recordurile care ne sperie azi nu înseamnă mare lucru la scara timpului, deși noi le percepem ca fiind dramatice.

Expertul român oferă o nouă perspectivă și un unghi fascinant despre cât de mult s-a schimbat planeta în trecutul geologic, oferind o imagine asupra dinamicii naturale a Terrei.

Ciclurile climatice naturale

Chiar și fără factorul antropomorfic, în lipsa oamenilor, planeta a traversat diferite cicluri. De la ere glaciare și până la perioade în care temperaturile erau cu mult peste cele din prezent, viața a reușit să evolueze și să se adapteze până la ceea ce vedem azi.

„Acum 40 de mii de ani eram în plină eră glaciară. Erau calote glaciare nu doar în Groenlanda și în Antarctica, dar erau și în America de Nord și în Siberia. Perioada asta glaciară s-a caracterizat prin niște schimbări de climă foarte abrupte. Atunci scade foarte brusc temperatura, iar dacă schimbi temperatura se schimbă toată clima, pentru că se schimbă inclusiv vântul”, a spus expertul.

Șocul climatic din Groenlanda

El a dat și un exemplu, pe cel al Groenlandei, țară în care totul s-a schimbat dramatic pe parcursul a jumătate de mileniu. De fapt, ca o regulă nescrisă, atunci când temperaturile într-o anumită zonă se schimbă, de regulă acest lucru antrenează și alte modificări dramatice. Pentru oameni, prinși de multe ori între aceste schimbări dramatice, nu a fost niciodată simplu să se adapteze acestora.

Paleoclimatologul Vasile Ersek e cercetător la Universitatea Northumbria din Newcastle. FOTO: Arhivă

„În Groenlanda, temperatura s-a schimbat cu vreo 10 grade Celsius în decurs de 500-600 de ani. Schimbarea asta este foarte mare și nu o vedem foarte des în trecutul geologic. Dacă se schimbă temperatura într-o parte a globului, asta are efecte majore asupra modului în care curenții oceanici transportă căldura dintr-o parte în alta, la fel și cu vântul din atmosferă. Pentru oameni sau pentru vegetație să se adapteze la schimbările astea în decurs de două sau trei generații este extrem de dificil. Era o perioadă foarte stresantă pentru toate organismele de pe pământ, pentru că clima se schimba extrem de abrupt”, a mai spus Ersek.

Interesant este că, deși suntem zi de zi bombardați cu știri despre recorduri de temperaturi în România și nu numai, în realitate totul se referă strict la datele pe care le avem de mai puțin de un secol și jumătate.

Altfel spus, deși nimeni nu menționează acest detaliu important în buletinele meteo, toate se raportează la perioada de când se înregistrează sistematic și uniform temperaturile la nivel global, adică începând cu anul 1880. Dacă la finele acelui an s-au pus bazele primelor rețele meteorologice moderne care au asigurat o acoperire largă, oamenii de știință știu acum cu exactitate că au existat și perioade cu temperaturi și mai extreme, fie că vorbim de căldură sau de ere glaciare.

Trecutul tropical al României

Pe teritoriul României, cândva temperaturile erau cu mult mai calde în mod natural, chiar și raportat la cele din aceste zile cu Cod portocaliu și roșu. Asta pentru că, în urmă cu zeci de milioane de ani, clima de aici era una tropicală. De altfel, unii dintre munții de calcar de astăzi s-au format din corali și cochilii în mări calde, într-o epocă în care temperatura globală era cu 15 grade Celsius mai ridicată și nu existau calote glaciare.

„A fost și climă tropicală pe teritoriul României. De aceea avem și foarte mult calcar în România, pentru că calcarul se formează în mări tropicale, unde cresc corali și alte feluri de viețuitoare care secretă niște cochilii de calcit și, când organismele astea mor și coralii mor, atunci se acumulează pe fundul mării și așa se creează calcar. Dacă ne uităm în România, acum peste 50 de milioane de ani era o climă de felul ăsta, cu temperaturi mult mai ridicate decât avem acum și care au permis formarea calcarelor și a altor roci pe care nu le găsim decât în medii din asta tropicale”, a explicat Ersek.

Și asta nu este tot. Inclusiv la nivel global, acum 50-70 de milioane de ani, în Cretacic, temperaturile erau mult mai ridicate decât sunt azi. Doar că, așa cum au stabilit experții, ulterior a început o răcire accentuată, pentru care există explicații și care nu a ținut deloc de activitatea umană. Azi, asistăm la o perioadă de încălzire în care, spre deosebire de acei ani, contează inclusiv factorul uman.

„La nivel global, dacă e să facem o diferență între clima de acum și cea de atunci, atunci era cam cu 15 grade Celsius temperatura mai ridicată la nivel global. Nu aveam nici calote glaciare, nivelul mării era mult mai ridicat decât este acum. Treptat, după perioada aceasta, clima a început să se răcească. Cauzele acestei răciri sunt legate de ciclul de carbon și scăderea treptată a concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Care, evident, se întâmplă prin procese naturale. Dar noi acum accelerăm procesele astea naturale și în sens invers”, a mai afirmat Vasile Ersek.

Secretele din Antarctica

Paleoclimatologul român a mai arătat că, în ultimii 100.000 de ani, clima a fost de regulă rece. De altfel, în acest interval a existat o perioadă glaciară, întreruptă de încălziri ale temperaturilor. Aceste succesiuni sunt cunoscute în rândul oamenilor de știință.

„În ultimii 100 de mii de ani pământul și-a petrecut majoritatea timpului într-o perioadă glaciară. Era o perioadă glaciară de aproximativ 100 de mii de ani, întreruptă de o perioadă interglaciară, când temperaturile erau similare cu cele pe care le avem acum. Temperaturile astea mai ridicate durau 10-12 mii de ani, care scădeau din nou și începea o nouă eră glaciară care dura alte 100 de mii de ani, după care aveai altă perioadă mai caldă de 10 mii de ani și tot așa. Urmând ciclurile astea naturale, sunt foarte mulți oameni de știință care spun că, fără intervenția umană, acum ar trebui să fim destul de mult îndreptați înspre o eră glaciară”, a adăugat el.

Șocuri climatice abrupte au fost în Groenlanda. Omenirea a oprit o eră glaciară, iar experții iau în calcul ipoteza că impactul omului asupra climei a început acum 8.000 de ani. Atunci au avut loc primele defrișări masive în Europa și Asia, iar acum 5.000 de ani au început să conteze inclusiv emisiile de metan de la culturile de orez. Practic, activitatea agricolă străveche a prevenit natural următoarea eră glaciară.

Cum am oprit o eră glaciară

„Contextul ăsta de încălzire globală cauzată de oameni se întâmplă pe un trend natural al climei care ar fi trebuit să se răcească. Și acum ar fi trebuit să avem niște ghețari care s-ar fi dezvoltat în Canada, unde nu sunt ghețari acum, și care treptat s-ar fi întins și ar fi acoperit o mare parte din nordul Americii. Este o ipoteză destul de bine argumentată că, de fapt, efectul omenirii asupra climei nu a început cu era industrială, aproximativ anul 1780, ci de când am început să practicăm agricultura la scară largă. Și sunt două momente cruciale în dezvoltarea agriculturii la nivel global”, a mai afirmat el.

Omul a început să influențeze mersul lucrurilor începând de acum circa 8.000 de ani. Momentul a coincis cu apariția practicării agriculturii, care a dus la tăierile unor păduri.

„În primul rând, acum în jur de 8.000 de ani, în special în Europa și în Asia au început să taie păduri la o rată mult mai mare decât înainte ca să practice agricultura. Tăind pădurile, acestea nu mai absorb atât de mult dioxid de carbon, ceea ce înseamnă că dioxidul de carbon va rămâne în atmosferă, ceea ce înseamnă că temperaturile vor fi ceva mai ridicate. Iar acum 5.000 de ani, în Asia, au început să cultive orez la o scară mult mai largă. Ipoteza asta zice că combinația asta de defrișări care au început acum 8.000 de ani și cultivarea orezului, care a început acum 5.000 de ani, împreună au ridicat nivelul de metan și de dioxid de carbon în atmosferă, ceea ce a împiedicat pământul să se îndrepte spre o nouă eră glaciară”, a punctat el.

De altfel, inclusiv Antarctica a avut o climă mult mai caldă în trecut, iar acolo unde azi este doar gheață și zăpadă, în trecut existau plante, animale și o viață normală după standardele de azi, fără temperaturi extreme.

„Dacă ne gândim la 50 de milioane de ani în urmă, era mai cald peste tot. Cu 15 grade mai cald ca acum. In Antarctica, acum 50 de milioane de ani erau păduri. Un coleg din departament de la mine a publicat un studiu acum câțiva ani. S-a uitat la grăunțele de polen care s-au păstrat în sedimentele marine de pe lângă Antarctica și acolo a găsit foarte mult polen care provenea de la copaci. Copacii aceia nu mai sunt acolo, au dispărut pentru că avem o calotă glaciară, iar multe dintre specii, când apar schimbările astea, dispar și sunt înlocuite de alte specii puțin mai flexibile”.

Ritmul încălzirii actuale

Astfel, discuțiile de azi și polemica despre încălzirea globală, cu argumente extreme de ambele părți, nu își au sensul. În timp ce unii, cu precădere activiștii de mediu, exagerează rolul factorului uman și insistă că omul e de vină pentru orice, adepții nihilismului neagă orice evidențe și consideră că factorul antropomorfic nu contează în ecuație.

Vasile Ersek compară, din perspectiva paleoclimatologului, aceste schimbări climatice și nu are niciun dubiu. Încălzirea globală este cât se poate de reală, chiar dacă pe Pământ au existat și perioade în care temperaturile erau cu mult mai ridicate ca acum.

„În istoria Terrei au s-au succedat perioade mai calde sau mai răcoroase. Rapiditatea schimbărilor pe care le vedem acum nu s-a văzut aproape niciodată în istoria pământului.  Ceea ce facem noi acum este să accelerăm exponențial procesul acesta de încălzire. Practic, noi amânăm următoarea eră glaciară cam cu vreo 50 de mii de ani. Tot dioxidul ăsta de carbon și metanul pe care îl punem în atmosferă va avea nevoie de zeci de mii de ani ca să fie ajungă din noi înapoi în roci și sedimente”, a mai afirmat Vasile Ersek.