Cum îți dai seama dacă suferi de deshidratare. Primele semne care trebuie să te îngrijoreze

Deshidratarea are loc atunci când organismul pierde mai multe lichide decât primește, iar cea mai frecventă cauză de pierdere a apei este transpirația excesivă. Deshidratarea este o afecțiune în care corpul pierde mai mult lichid decât consumă. Acest lucru poate duce la un deficit de apă și electroliți în organism, ceea ce poate afecta funcționarea normală a acestuia.

Cauzele deshidratării pot fi diverse, cum ar fi transpirația excesivă din cauza efortului fizic sau a temperaturilor ridicate, diareea, vărsăturile, febra, urinarea frecventă sau consumul insuficient de lichide. Unele persoane pot fi mai predispuse la deshidratare, cum ar fi copiii mici, vârstnicii, persoanele cu boli cronice sau cei care trăiesc în zone cu temperaturi ridicate și umiditate crescută, notează doc.ro. 

Potrivit medicilor, consumul recomandat de lichide pentru o persoană normală este de 10 pahare de apă zilnic, acesta fiind mai crescut în cazul sportivilor sau al persoanelor care efectuează activități în aer liber, la temperaturi crescute.  

Cauze care pot duce la apariția deshidratării

Oameni care petrec mult timp în aer liber, care transpiră foarte mult, vârstnicii, bolnavii cu afecțiuni cronice, atleții (cicliștii, fotbaliștii, maratoniștii etc.), sugarii și copiii de vârste mici sunt persoanele cele mai expuse riscului de deshidratare. 

Factori de risc care pot duce la deshidratare:

• Transpirația excesivă, mai ales în timpul verii, când temperaturile sunt ridicate. Atunci când îți este cald, glandele apocrine eliberează un amestec de apă și electroliți pentru a reduce temperatura corpului, iar acestea trebuie înlocuite rapid printr-un consum mai mare de lichide. 
• Anumite boli, în special cele care se manifestă prin diaree sau vărsături. Aceste simptome pot duce la pierderea unor cantități mari de apă și minerale, cu rol esențial în controlul muscular, al circulației sângelui și al oxigenării țesuturilor. Dacă afecțiunea nu este tratată corespunzător și nu este crescut aportul de lichide, există un risc crescut de deshidratare, dar și de accident vascular cerebral sau chiar comă. 
• Febra – adeseori, organismul reacționează prin transpirație excesiva, pentru a echilibra temperatura corpului. 
• Urinarea excesivă, ca urmare a unor afecțiuni de natură hormonală, endocrinologică (diabetul insipid) sau sistemice (diabetul zaharat).
• Consumul excesiv de cafea și alcool.

Simptomele deshidratării

În funcție de gradul de severitate și de persoana afectată, simptomele deshidratării pot varia.  

Somnolența, gura deshidratată, senzația de sete, piele uscată, constipația, amețeala și durerile de cap sunt semne ale deshidratării în forme ușoare. 

În cazul deshidratării severe, aceste simptome sunt completate de: sete excesivă, lipsa transpirației, tensiune arterială scăzută, ritm cardiac accelerat, respirație rapidă, febră, ochi înfundați, urină de culoare închisă, piele lipsită de elasticitate, care nu își revine imediat în urma ciupirii, testată de obicei la nivelul încheieturii mâinii.

Dacă prezinți unul sau mai multe dintre aceste simptome, este important să bei mai multe lichide și să iei măsuri pentru a preveni deshidratarea. În cazul în care simptomele persistă sau devin mai grave, ar trebui să consulți un medic.

Pentru pacienții cardiaci sau hipertensivi, sau cei care se confruntă cu tensiune oscilantă și se află sub tratament, medicația trebuie administrată cu multă apă, pentru a evita o concentrație mai mare în sânge, în condițiile deshidratării.

Deshidratarea intensă poate genera și accentuarea formării trombilor, responsabile de accidente vasculare, de aceea persoanele predispuse la fenomene de coagulare (fibrilații, aritmii, insuficiență venoasă) trebuie să se asigure că nu ajung în această situație și să se asigure că în timpul zilelor caniculare au un aport constant și suficient de apă. 

Și persoanele care suferă de afecțiuni renale sau litiază trebuie să evite activ deshidratarea.

Ce poți face acasă ca remediu

În primul rând, consumă apă din belșug, însă nu foarte rece, ci la temperatura camerei. În plus, îți poți face propria băutură rehidratantă din plicurile cu săruri de rehidratare, care se găsesc în farmacii și care nu trebuie să lipsească dacă ai acasă vârstnici sau copii mici.

Altfel, în caz de urgență, cu ajutorul unor ingrediente simple: dizolvă o jumătate de linguriță de sare și 6 lingurițe de zahăr într-un litru de apă și consumă lichidul obținut cu înghițituri mici. Asigură-te că nu depășești cantitățile recomandate – prea multă sare sau zahăr poate fi extrem de periculos pentru organism, mai ales în cazul diabeticilor sau celor cu probleme cardiovasculare.

Evită cu orice preț să consumi sucuri carbogazoase îndulcite, care conțin cafeină, deoarece astfel de băuturi înrăutățesc simptomele deshidratării. 

Metode de prevenire

Pentru a preveni deshidratarea, consumă alimente bogate în apă, cum ar fi fructele și legumele, acestea pot contribui la hidratarea organismului. Căpșunile, pepenele galben sau roșu, castraveții, roșiile și portocalele sunt exemple de alimente bogate în apă. 

Dacă ești bolnav și prezinți vărsături sau episoade de diaree, asigură-te că te hidratezi corespunzător cu apă sau ceai de mentă, călduț, ușor îndulcit cu miere.

De asemenea, hidratează-te când faci mișcare. În cazul în care faci sport în aer liber, în special în timpul verii, când temperaturile sunt crescute, consumă 1-3 pahare cu apă înainte, în timpul și după antrenament. 

Îmbracă-te lejer, cu haine subțiri din materiale naturale și evită să stai mult timp în soare la orele prânzului, chiar și un colț de umbră aduce avantaje în timpul caniculei.

Aerisește și răcorește mașina încinsă la soare înainte de a te înscrie în circulație, deschizând toate portierele și sistemele de ventilație sau aerul condiționat.

Stropește-te cu apă pe față și palme, preferabil rece, dar chiar și la temperatura ambientală poate fi utilă. Astfel, prin evaporare, apa preia din căldura organismului, mai ales în zone reflexe – față, pleoape, urechi, palme, tălpi.

Consumă zilnic minimum 2 litri de lichide, în special apă sau băuturi speciale, îmbogățite cu electroliți.