REVIEW Sony RX1r - Japonezii reuşesc să-şi reinventeze cel mai compact aparat foto profesional. Şi fac o treabă bună
0Când vine vorba de aparate foto profesionale de tip full-frame cei mai mulţi oameni se gândesc la unele DSLR foarte mari, incomode. Sony, în urmă cu un an, a vrut să schimbe puţin lucrurile şi a lansat RX1. Anul acesta, acel model primeşte un frate la fel de bine dotat care aduce un plus gamei high-end compacte: Sony RX1r. L-am avut în grijă câteva zile şi am câteva lucruri de spus despre el.
Sony RX1r nu este următorul pas după RX1 de anul trecut, ci este un pas în lateral, ceea ce nu înseamnă că e rău, ci doar că nu trebuie văzut ca o actualizare a vechiului model. După cum a declarat Lucian Rădulescu, şeful Sony pe România, Bulgaria şi Moldova, la lansarea acestui aparat, RX1r şi RX100 II vin în completarea gamei ale cărei baze au fost puse anul trecut.
Mai mult, Sony RX1r nu vine cu noutăţi, ci se poate spune că japonezii au mai scos ceva din lista de dotări, şi anume optical low pass filter. În vechiul model, OLPF avea datoria de a înlătura artefactele de culoare şi efectul moire, dar afecta şi calitatea imaginii.
Hardware
În primul rând, Sony RX1r este un aparat foto full-frame cu 24,3 de megapixeli efectivi, iar senzorul este de tip CMOS. Per total, fotografiile ies la o rezoluţie de 6.000x4.000 pixeli (cele din galeria foto sunt redimensionate la o lăţime de 2.000 pixeli). În afară de un vizor - care poate fi adăugat, dacă doreşti, folosind patina universală - RX1r nu duce lipsă de dotări. Ai parte de toate modurile de control de pe alte aparate profesionale, inclusiv de foarte multe butoane configurabile după bunul plac. În plus, îţi salvează şi setările favorite pentru anumite situaţii, să nu bâjbâi după ele şi să ratezi un cadru.
Imaginile, înainte şi după capturare, se pot vedea prin intermediul unui ecran de 3 inci cu 1,2 milioane de puncte. Este de tip LCD şi unul dintre cele mai bune pe care le-am testat pe un aparat foto, comparativ cu cel de pe Olympus OM-D E-M5. Atenţia însă nu trebuie să-ţi cadă pe aceste dotări de altfel de bun-simţ pentru un astfel de aparat, ci pe elementele care îl fac un aparat foto foarte bun.
Lentilele sunt Carl Zeiss T Sonnar, iar obiectivul de 35 mm fix are o deschidere maximă f/2.0 şi una minimă f/2.2. Cum necum, Sony RX1r a reuşit să monteze pe obiectivul acestui aparat foto trei inele: unul reglează focalizarea, unul reglează deschiderea şi unul reglează modul de focalizare. Poţi, astfel, să faci poze macro cu un frumos efect bokeh în momentul în care schimbi pe focalizarea în aria 0,2 m - 0,35 m. Al doilea mod presupune focalizarea de la 0,3 m la infinit.
Referitor la focalizare, în partea stângă jos există un buton cu trei trepte. Fie aparatul se ocupă singur de focalizare, fie ai tot controlul de partea ta. Mai există şi modul intermediar, focalizarea manuală asistată. Am preferat în majoritatea cazurilor focalizarea automată, este foarte bună, deşi în anumite situaţii aş fi preferat o viteză puţin mai mare. Să nu fiu înţeles greşit, este unul dintre cele mai rapide aparate pe care le-am încercat, mai ales dintre cele mirrorless, dar tot nu este la nivelul acela de point, shot şi este perfect. Previzionez că în următorul aparat va există şi detecţia de fază pentru a mări viteza.
RX1r mai are şi un bliţ. Găsesc acest accesoriu din ce în ce mai nefolositor pe aparatele foto, dar îmi place cum Sony l-a integrat. Nu te încurcă, îl activezi doar când vrei şi îţi oferă suficient de multă lumină cât să spui că ai folosit un bliţ. De ce nefolositor? Pentru că oricine se crede fotograf profesionist sau ţine la o bună iluminare a scenei va folosi un bliţ foarte bun, mai ales că acum Sony a început să folosească tot mai des patina universală în dauna celei proprii.
Am fost nemulţumit de două aspecte ale Sony RX1r. Primul şi cel mai important este bateria. E mult prea mică, oferă o autonomie mult prea scăzută. Conform CIPA poate realiza 270 de cadre înainte să aibă nevoie de încărcare. Da, dar dacă filmezi, atunci lucrurile se schimbă. Înţeleg că dimensiunile sunt reduse, dar ar fi putut mări zona grip-ului pentru a înghesui o baterie mai mare. Puţin mai mare, măcar spre o autonomie de 350 de cadre.
Apoi, nu mi-a plăcut deloc grip-ul. Acelaşi lucru, dimensiunile se voiau foarte reduse, dar dacă se mai adăuga un centimetru de înălţime nu ar distrus conceptul de compact. Dacă foloseşti aparatul cu o singură mână, chiar cu curea înfăşurată pe acea mână, tot îl vei simţi uşor instabil.
Calitatea imaginii
O singură problemă are fiecare aparat foto entry-to-mid level: un obiectiv mediocru. Ei bine, când plăteşti aproximativ 3.000 de euro pe un aparat, atât costă RX1r, te aştepţi să fie fenomenal. Chiar este. Reglează obiectivul pe deschiderea maximă, joacă-te cu valorile ISO şi vei avea o poză foarte bună după apus şi noaptea. Fără granulaţie - decât dincolo de o valoare ISO de 3.200 (abia sesizabilă) sau 6.400, şi cu imagini bine stabilizate.
Eu testez aparatele foto în condiţii de "fotografie de stradă", iar imaginile sunt realizate în format .jpg. RX1r capturează şi fotografii în format RAW, dar deja acolo este implicată post-editarea şi detaliile vor fi scoase mai bine în evidenţă. RX1r a fost gândit în special pentru fotoreportaje în care nu poţi folosi un aparat DSLR foarte mare, în care ai nevoie de fotografii capturate rapid şi când ai nevoie să poţi ascunde foarte uşor aparatul foto pentru a nu te lovi de probleme mai mari. Acesta este unul dintre cele mai bune aparate foto pentru aşa ceva.
La 24 de megapixeli o fotografie, poţi s-o decupezi după cum doreşti. Spre exemplu, în galeria foto am inclus o fotografie în mod portrait şi apoi tăiată în mod landscape. Detaliile sunt acolo, profunzimea de câmp şi acurateţea culorilor. Din punctul meu de vedere, acestea sunt capitole la care orice aparat foto cu preţ fixat mai sus de 1.000 de euro trebuie să se descurce foarte bine spre impecabil.
Calitatea videoclipurilor
Nimic de lăudat, nimic de reproşat, face ceea ce spune şi o face într-un mod decent. Este un aparat foto care ştie să filmeze, dar ştie cât să nu-i poţi reproşa că nu are această funcţie. Rezoluţia începe de la full HD şi scade spre altele deloc de folosit. De notat că poţi filma la 60, 50, 25 sau 24 de cadre pe secundă, iar în format AVCHD ai la dispoziţie o paletă mai largă de opţiuni.
Sony este un nume în industria filmului, acest aparat nu este lipsit de dotări pentru videoclipuri, dar este clar că în primul rând trebuie să facă poze foarte bune. Mai spun că sunetul este înregistrat în format stereo, dar redarea se face în format mono. Şi fiind mirrorless, poţi începe filmarea imediat, apăsând un singur buton, nu trebuie să aştepţi secunde bune ca la un DSLR.
Plusuri
imagini foate bune
performanţă ridicată în condiţii e luminozitate scăzută
compact, uşor de folosit
multe moduri atât pentru fotografii amatori specializaţi cât şi pentru profesionişti
Minusuri
autonomie redusă
grip aproape inexistent
Concluzie: pentru cine este? Dar merită banii?
Parafrazând un citat al lui Steve Jobs, cine este dedicat fotografiei, nu-l va găsi scump. Ba chiar este ieftin, în comparaţie cu ce oferă Leica. Mi-a plăcut, este un aparat foto foarte bun, cu o calitate ridicată a imaginii şi cu o sensibilitatea crescută în condiţii de luminozitate scăzută. Preferam o autonomie mai bună, dar dimensiunile reduse au afectat şi bateria, se pare.
Cu un astfel de aparat nu aş spune că eşti snob, ci eşti un om cu suficienţi bani pentru a investi în amintirile tale de calitate, în proiectele tale foto de viitor, în fotoreportajele tale în care n-ai avea cum să foloseşti un DSLR mare. Merită cei 3.100 de euro, atât timp cât îţi permiţi să-i dai. Dacă nu-i ai, n-ai de ce să-ţi vinzi un rinichi, probabil că nici nu ţi-ar fi util.
Hai să discutăm pe pagina de Facebook a „Tech Adevărul“
Află mai multe despre Sony:
Se încarcă comentariile...
