Suntem pregătiţi să facem faţă excesului?

Chiar dacă nu există studii pe consumul de informaţie, „experienţa arată că instinctul de conservare al consumatorului este foarte puternic. El are libertatea să se ducă la un alt produs,

Chiar dacă nu există studii pe consumul de informaţie, „experienţa arată că instinctul de conservare al consumatorului este foarte puternic. El are libertatea să se ducă la un alt produs, să întoarcă spatele.

Efectul, de fapt, nu este asupra consumatorului, ci asupra producătorului care-şi pierde publicul, şi odată cu el şi banii”, explică decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea Bucureşti, Mihai Coman.

Antropologul spune că o mare problemă a societăţii în care trăim este pregătirea celor tineri pentru a face faţă surplusului de informaţie.

„Este clar că sistemul educaţional preuniversitar este total inadecvat acestui model. A rămas în secolul XIX, pentru că logica lor este deficitul de informaţie: trebuie să memorezi, fiindcă n-ai Google.”

„Problema e în preuniversitar, mai ales la ciclul secundar şi primar. Acolo trebuie să-i modelezi cum să lucreze cu informaţia pe principiul că, de acum, copiii ajung mult mai repede la calculator decât alte generaţii şi dau peste tsunami-ul ăsta de informaţie.”

Mircea Toma spune că volumul de informaţii la care trebuie să facă faţă românul care îşi petrece, în medie, patru, cinci ore în faţa televizorului în fiecare zi, nu este încă excesiv, însă îi lipsesc reperele pentru a face o selecţie.

„Vestea bună este că le va avea”, crede directorul Media Monitoring Agency, pentru că există „un program asumat de curricula preuniversitară şi, recent, de cea universitară”, dedicat creşterii competenţei în mass-media.

La iniţiativa MMA, noua disciplină se predă deja în câteva zeci de licee din ţară, iar două treimi din conţinutul cursurilor sunt dedicate „dezvoltării consumului critic de presă în general”.

Un alt domeniu în care România este deficitară este cel al cercetărilor privind receptarea informaţiei.

„Noi am rămas încă în problema de acum 50 de ani cu violenţa la televizor, demult rezolvată în bibliografia mondială”, explică Mihai Coman.

Cauzele sunt multiple: întârzierea mare a şcolilor doctorale de profil, „care au fost blocate de dinozaurii Academiei Române”, reducerea drastică a finanţării pentru cercetare şi lipsa unor specialişti într-un domeniu nou, „în care impostura este foarte larg răspândită”.

„Dezintoxicare”

Specialiştii ne recomandă să stingem televizorul cel puţin o oră sau două în fiecare seară, să stăm câteva minute departe de internet sau celular în fiecare săptămână sau să petrecem  un weekend la ţară, departe de telefon.

Fenomene ciclice

„Închipuiţi-vă că informaţia ar fi limitată aşa cum era înainte de 1989. Era mai bine sau mai rău? Era mai bine pentru că era mai linişte, era mai rău pentru că nu ştiai nimic şi trăiai într-o lume paralelă pe care ţi-o construiai”, spune sociologul Valentina Marinescu.

Acum suntem cât se poate de conectaţi la lumea din jurul nostru şi depinde numai de capacitatea noastră de reacţie pentru a selecta din ceea ce ni se oferă.

Antropologul Mihai Coman crede că toţi avem această capacitate. „Orice fiinţă vie este capabilă să se adapteze. Dar, de la Platon încoace, absolut toţi intelectualii au tras sirena sfârşitului lumii când a apărut o nouă media”, spune Coman.

Aşa s-a întâmplat când a apărut tiparul, cinematograful şi radioul, „televiziunea a fost sursa tuturor relelor. Acuma este internetul”. Totuşi, niciuna dintre ele nu a distrus cultura, „s-au păstrat formele clasice, au apărut altele noi”.

„Sunt fenomene ciclice şi nu cred că trebuie gândit apocaliptic. Cred că peste 20 de ani apar alte media şi alte bombardamente”, conchide Coman.