Povestea de film a țăranilor români ajunși în cele mai dure grupări mafiote din Statele Unite

Doi țărani români, o femeie și un bărbat, au ajuns pioni importanți în rețeaua de crimă organizată din Statele Unite. Aceștia au avut legături importante cu doi dintre cei mai faimoși gangasteri americani. Unul dintre ei chiar a condus o rețea ilegală de trafic de palincă în Chicago. 

Anna Sage, pe numele său real Ana Cumpănașu FOTO wikipedia

Între 1920 și 1940, pe fondul prohibiției și Marii Crize Economice, în Statele Unite au înflorit organizațiile de crimă organizată. Este epoca de aur a faimoșilor gangsteri americani, temuți, dar și romanțați, deveniți subiect de mari producții hollywoodiene și sursă de fascinație pentru generații întregi de copii și tineri.

Cine nu a auzit de Al Capone, „Lucky” Luciano, John Dillinger sau Bugsy Siegel? Aparent, pentru țara noastră era o lume îndepărtată, care nu avea nicio legătură cu caracterul pastoral al poporului român. Iată însă că doi țărani români, acei inocenți obijduiți din poeziile lui Coșbuc și Goga, au intrat din plin în lumea mafiei americane. Nu numai că au colaborat cu faimoșii interlopi de peste ocean, dar deveniseră personaje-cheie în câteva afaceri delicate din rețele de crimă organizată americane.

Țăranul român căruia Al Capone îi scria scrisori și care a umplut Chicago de țuică

Ieronim Budac este unul dintre cei doi țărani români care au devenit faimoși în rețelele de crimă organizată americane, în perioada de glorie a gangsterilor. Viața sa pare desprinsă dintr-un film de la Hollywood și a fost o continuă aventură, de la visul american la viața de gangster și până la perioada tulbure a comunismului românesc. Ion Budac era un român transilvănean din județul Sibiu, de astăzi, care, împins de sărăcie, a trecut oceanul. Acolo s-a descurcat cum a putut. L-a cunoscut pe faimosul gangster Al Capone și a intrat în rândurile gangsterilor. În perioada prohibiției a produs „moonshine românesc”, adică țuică, făcând concurență whisky-ului de contrabandă. A ajuns în cele din urmă acasă pentru a scăpa de FBI, dar a încăput pe mâinile comuniștilor. A închis ochii la 80 de ani, culmea, în satul natal, după o viață de film artistic.

Un copil orfan plecat în Țara Făgăduinței pentru un dolar pe zi

Povestea lui Ieronim Budac începe pe 6 mai 1897, în satul Oprea, comuna Cârțișoara, județul Sibiu, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar. Dar Ieronim provenea dintr-o familie de țărani români. Ieronim a avut o copilărie foarte grea. Orfan de tată de la vârsta de 6 ani, a fost nevoit să muncească din copilărie, alături de mama sa, pentru a se întreține. A apucat să facă patru clase primare, fiind un copil isteț și silitor. Ulterior a ajuns cioban la oi. Pământ aveau puțin, așa că, la vârsta de 17 ani, în 1914, cu puțin înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, Ieronim Budac decide să-și caute norocul în altă parte. A auzit de la alți români transilvăneni de mirajul american. A luat trenul și a ajuns într-unul dintre porturile Europei. De acolo a plecat în Statele Unite. Nu cunoștea limba, dar era puternic și harnic. Se spune că a avut soarta multor migranți. Adică lucra mult pe bani puțini. Primea în jur de un dolar pe zi.

Ieronim Budac FOTO Historia

„Până la etatea de 17 ani am fost la mama. Fiind văduvă cu 5 copii, tot timpul am fost cioban la oi. La etatea de 17 ani, mama m-a trimis în America, ca să pot ajuta mai bine, însă s-a înșelat că ieu, ajuns în America, am lucrat cu 10 cenți pe oră, adecă 10 ore cu un dolar. Acești bani nu-mi ajungeau să mănânc și să mă îmbrac. Am plecat în anul 1914, iarna, iar în primăvară a început războiul și până în anul 1918 nu am mai putut coresponda cu cei de acasă”, preciza chiar Ieronim Budac într-o declarație scrisă la Securitate, în 1954.

Partenerul de afaceri al lui Al Capone și „moonshine-ul” românesc

Ieronim Budac, așa cum mărturisea în declarațiile sale, date atât Securității, dar și în poveștile spuse sătenilor, a cunoscut la un moment dat o altă emigrantă româncă. Tatăl ei era realizat. În sensul că avea o brutărie în Chicago. Pentru Ieronim lucrurile au început să se mai îndrepte. Mai ales că făcea bani vânzând țuică. Efectiv, își făcuse cazan și aplica rețeta învățată acasă. Era mai ieftin și destul de bun.

În 1920 a venit însă prohibiția, iar mica afacere cu alcool a lui Ieronim a fost închisă. Atunci, se spune că l-ar fi cunoscut pe faimosul gangster Al Capone, care opera chiar în Chicago. Atât Al Capone, cât și Ieronim Budac aveau un lucru în comun. Vindeau băuturi alcoolice ilegal. Al Capone l-ar fi racolat pe Budac. Acesta din urmă a devenit șoferul preferat al faimosului gangster, transportând prin America prețioasele sticle cu alcool de contrabandă. În plus, ar fi produs pentru gangsterul american „moonshine românesc”, adică țuică sau palincă.

Al Capone FOTO wikipedia

Timp de cinci ani, țăranul din Cârțișoara a dus o viață aventuroasă de gangster american. A avut parte de urmăriri ca-n filme, de situații aproape fără ieșire și multe altele. De exemplu, o dată a fost nevoit să sară cu camion cu tot în fluviul Mississippi pentru a scăpa de un baraj al FBI-ului.

„Întors în ţară a povestit rudelor că printre altele, în perioada prohibiţiei antialcoolice, a fost angajat de marele gangster Al Capone să-i transporte cu camionul masive cantităţi de whisky. Într-una din întâlnirile sale cu Poliţia Federală, în baza instrucţiunilor marelui boss, a intrat cu camionul plin de băuturi în fluviul Mississippi, salvându-se de două ori, o dată de la o moarte aproape sigură şi a doua oară din mâinile Poliţiei”, preciza Traian Cânduleț în Monografia Comunei Cârțișoara.

Revine pentru o perioadă în România și o lasă pe soție acasă. Se întoarce în America, își continuă afacerile cu Al Capone, dar simte că este „mirosit” de FBI. Mai ales că începuse să-și facă un soi de „filieră românească” în mafia americană. Adică adusese încă trei consăteni, cu ajutorul cărora făcea contrabandă pentru Al Capone.

„Ieronim Budac, Filimon Folea şi Ioan Blendea, Tiţi din Cârţişoara au făcut, în vremea prohibiţiei, contrabandă cu alcool în America”, se arată în aceeași monografie.

Românii învățaseră să conducă bine, să tragă cu armele de foc, aveau pumnul greu și curaj cât încape. La un moment dat, lucrurile s-au complicat. Pentru a scăpa de federali, Budac și prietenii săi români au fugit în Brazilia și de acolo înapoi în România.

De la gangster la primar și informator cu dichis pentru Securitate

Budac ajunge acasă, în satul natal, în anul 1930, după o aventură americană ca-n filme. Avea bani cât să cumpere întreaga comună, bucată cu bucată. Și-a cumpărat casă și a făcut o distilerie ca la carte. A devenit, de altfel, una dintre cele mai importante distilerii din Transilvania și s-a ocupat cu ceea ce știa cel mai bine: producea țuică și o vindea.

A ajuns atât de faimos încât a ajuns și primar în Cârțișoara, din partea Partidului Liberal. A fost primar 14 ani și a avut realizări importante, dezvoltând comuna.

„Am construit un local mândru de școală, care se vede și azi împreună cu tot poporul care mă asculta foarte mult”, mărturisea Budac.

În perioada comunistă a intrat, evident, în colimatorul Securității. A încheiat un angajament de informator ca să scape de pușcărie, dar, fiind un om uns cu toate alifiile, i-a păcălit pe securiști „ca-n curtea școlii”. În sensul că dădea note fie aiurea, fie se prefăcea că este surd, că nu mai vede bine și multe altele.

Ieronim Budac a murit la data de 23 septembrie 1977, în comuna natală. Interesant este că faimosul Al Capone i-a trimis scrisori lui Ieronim Budac după ce a ieșit din Alcatraz, chemându-l în SUA să continue afacerile.

Românca de la sat care a devenit patroană de bordel în America

Tot din România a ajuns în Statele Unite și Anna Sage, pe numele ei real Ana Cumpănaș, țărancă din Comloșu Mare. Ajunsă pe Tărâmul Făgăduinței, Ana a pățit la fel ca Ieronim Budac. La început nu știa limba și s-a descurcat greu. Așa că a ajuns în lumea crimei organizate.

Este de notorietate relația sa cu unul dintre cei mai de temut gangsteri americani, John Dillinger, considerat de FBI inamicul numărul unu al SUA în anii '30. În cele din urmă, a jucat un rol important în prinderea gangsterului, devenind legendara „Femeie în roșu”.

De la Comloșu Mare, prostituată în Chicago

Povestea Anei Cumpănaș începe în anul 1889, în satul Lunga din comuna Comloșu Mare, actualmente în județul Timiș. Pe atunci, Banatul se afla sub stăpânire austro-ungară. Cert este că Ana provenea dintr-o familie săracă de țărani români.

Reușește să scape de sărăcie căsătorindu-se cu Michael Chiolak în 1909. Au emigrat împreună în Statele Unite în 1914, odată cu începerea Primului Război Mondial, și s-au stabilit în East Chicago, Indiana. Cu primul soț, Ana Cumpănaș a avut un copil. Ulterior, Steve Chiolak a părăsit-o pe Ana.

Singură, într-o țară în care nu avea cetățenie și fără sursă de venit, Cumpănaș s-a apucat de prostituție. Își vindea trupul în Indiana. Mai apoi, fire întreprinzătoare și reușind să-și facă cunoștințe, Ana Cumpănaș a deschis propriul bordel. Primul a fost în East Chicago, după care s-a extins și în orașul Gary, din același stat.

S-a măritat cu un avocat român, migrant în SUA. Pentru a se integra mai bine, cei doi soți și-au luat numele de Sage.

Prietenă cu inamicul numărul unu în Statele Unite

În cele din urmă, Ana a divorțat și de avocat. Și-a reluat activitatea de matroană. De această dată, a mers pe o carte mare. S-a dus în Chicago, un centru al crimei organizate în America sfârșitului anilor '20. Și-a deschis un bordel pe strada Halsted și a ajuns să fie cunoscută în lumea interlopă drept „tușa Anna”.

Bordelul ei a devenit faimos și era vizitat inclusiv de gangsteri. În această perioadă se spune că s-ar fi împrietenit cu celebrul gangster John Dillinger. Unii spun că ar fi fost amanta lui Dillinger, alții că ar fi fost doar prietenă cu Polly Hamilton, partenera oficială a mafiotului american.

Cert este că Ana Cumpănaș s-a folosit de relația cu John Dillinger pentru a-și salva pielea. Mai precis, intrase în colimatorul autorităților și era amenințată cu deportarea din cauza „caracterului moral scăzut”.

John Dillinger FOTO wikipedia

John Dillinger era considerat de FBI inamicul public numărul unu în America, iar prinderea acestuia ar fi însemnat pentru Ana posibilitatea de a obține cetățenia. Așa că l-ar fi trădat. Ana, îmbrăcată într-o rochie roșie, l-ar fi arătat agenților FBI pe Dillinger, iar acesta a fost împușcat în fața unui cinematograf din Chicago. De atunci, Ana Cumpănaș a primit porecla de „Femeia în roșu”.

Deși a avut o înțelegere cu FBI, federalii americani nu s-au ținut de cuvânt. Nu i-au dat cetățenia și nici măcar toată recompensa pentru prinderea lui Dillinger. În schimb, au deportat-o. Ana s-a întors în România și a locuit la Timișoara până în 1947, când a murit, se pare, de cancer la ficat.