Cum a fost blocată ancheta FBI privind legăturile lui Trump cu Rusia

Documente desecretizate de Casa Albă oferă noi detalii despre soarta unei anchete de contrainformații deschise de FBI în 2017 și închisă înainte de a putea fi desfășurată pe deplin.

Președintele SUA, Donald Trump/FOTO:Profimedia

Administrația Donald Trump a intensificat în ultimul an eforturile de a-i trage la răspundere pe foști oficiali din serviciile de informații și agenți FBI implicați în anchetele privind ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

În ultimele săptămâni, Casa Albă a adăugat o nouă componentă acestei campanii, publicând un volum important de memorandumuri FBI clasificate anterior. Administrația susține că documentele sprijină afirmațiile președintelui Trump potrivit cărora a existat o presupusă structură a „deep state” care ar fi încercat să îl înlăture.

Documentele nu aduc însă, în esență, dovezi noi care să schimbe fundamental motivele pentru care FBI a deschis ancheta privind Rusia, scrie The Nw York Times.

Ele oferă, în schimb, noi informații despre un episod mai puțin cunoscut din primele luni ale lui Trump la Casa Albă: decizia neobișnuită a FBI de a deschide o anchetă separată de contrainformații privind chiar președintele Statelor Unite și modul în care această investigație a fost marginalizată înainte de a putea fi desfășurată pe scară largă.

Trump a respins în mod constant drept calomnii afirmațiile potrivit cărora ar fi fost un agent al Rusiei sau că ar fi avut legături financiare extinse cu Moscova.

De asemenea, nicio anchetă cunoscută public nu a demonstrat că Trump ar fi acționat la ordinele autorităților ruse.

Noile documente, coroborate cu declarațiile unor foști oficiali federali citați de presa americană, permit însă reconstituirea modului în care ancheta a fost concepută și ulterior limitată.

FBI a deschis două anchete distincte

Deși investigațiile privind Trump au fost cunoscute în mod generic drept „ancheta Rusia”, în realitate au existat mai multe investigații separate.

În timpul campaniei prezidențiale din 2016, FBI a început să cerceteze dacă echipa lui Trump colaborase cu guvernul rus în contextul operațiunilor Moscovei menite să influențeze alegerile și să afecteze candidatura lui Hillary Clinton.

Acea anchetă, cunoscută sub numele de Crossfire Hurricane, nu urmărea în mod direct conduita personală a lui Trump sau relațiile sale cu Rusia.

În mai 2017, la aproximativ o săptămână după ce Trump l-a demis pe directorul FBI James Comey, conducerea agenției și agenții specializați în contrainformații au decis să lanseze o anchetă pe două direcții.

Investigația a primit numele de cod Oxferd Comma.

Prima componentă era una penală. Aceasta urma să examineze dacă Trump încălcase legea prin demiterea lui Comey, în încercarea de a obstrucționa ancheta privind ingerința Rusiei în alegeri. În același timp, anchetatorii urmau să verifice dacă echipa de campanie a lui Trump conspirase cu Rusia.

A doua componentă era o anchetă de contrainformații privind relațiile lui Trump cu Rusia.

Anchetele de contrainformații diferă de investigațiile penale. Ele nu urmăresc doar să stabilească dacă a fost încălcată legea, ci și dacă un adversar străin încearcă să influențeze sau să submineze securitatea Statelor Unite.

Astfel de investigații sunt clasificate și se desfășoară în secret. Unele pot dura ani întregi. Criticii lor susțin că pot scoate la iveală comportamente compromițătoare care nu constituie neapărat infracțiuni.

Un memorandum desecretizat de Casa Albă afirmă că obiectivul anchetei era să stabilească dacă Trump era sau fusese „dirijat, controlat” de Federația Rusă ori dacă acționase în coordonare cu aceasta într-un mod care reprezenta o amenințare pentru securitatea națională a SUA sau încălca legislația federală.

Demiterea lui Comey a contribuit la declanșarea anchetei

Potrivit documentelor publicate, FBI considera la acel moment că guvernul rus intervenise în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta pe Trump.

Agenția aflase, de asemenea, că persoane din Rusia oferiseră sprijin campaniei lui Trump.

FBI știa și că echipa de campanie făcuse presiuni asupra Partidului Republican pentru adoptarea unei poziții mai favorabile Rusiei în privința Ucrainei în programul electoral din 2016.

Anchetatorii știau că Trump făcuse presiuni asupra lui Comey, înainte de demiterea acestuia, pentru a pune capăt investigației privind legăturile dintre campania sa și Rusia.

Memorandumurile arată că FBI era interesat și de istoricul personal și de afaceri al lui Trump.

Un document citat în materialele desecretizate menționa informații publice potrivit cărora Trump avea relații de afaceri și imobiliare cu Rusia și fostele state sovietice încă din anii 1980.

FBI cita și o declarație mai veche a fiului lui Trump, potrivit căreia cetățenii ruși reprezentau o proporție „disproporționat de mare” din anumite segmente ale activelor familiei.

Trump a susținut însă în mod repetat că legăturile sale personale, comerciale și financiare cu Rusia au fost limitate.

Întrebarea dacă informațiile disponibile la acel moment justificau deschiderea unei anchete de contrainformații a devenit ulterior una dintre principalele surse ale disputei dintre aliații lui Trump și oficialii FBI care au aprobat investigația.

Anchetatorii au vrut să stabilească inclusiv dacă demiterea lui Comey urmărea să oprească ancheta privind Rusia și să protejeze eventuale legături ale lui Trump cu Moscova.

„Obstrucționarea în sine ne-ar afecta capacitatea de a afla ce făcuseră rușii, iar aceasta ar reprezenta amenințarea la adresa securității naționale”, a declarat la acea vreme James Baker, consilierul juridic al FBI, în fața Congresului.

Numirea unui procuror special schimbă cursul anchetei

În ziua în care FBI a deschis ancheta Oxferd Comma, directorul interimar al agenției, Andrew G. McCabe, l-a informat pe adjunctul procurorului general, Rod J. Rosenstein, despre decizie.

A doua zi, Rosenstein a luat o altă decizie majoră: l-a numit pe fostul director FBI Robert S. Mueller III în funcția de procuror special pentru a investiga ingerința Rusiei în alegeri și posibilele legături dintre campania lui Trump și Moscova.

Dar numirea lui Mueller a avut o consecință importantă care nu era cunoscută la acel moment.

Ea a dus, practic, la dispariția componentei de contrainformații a anchetei.

Mueller s-a concentrat pe infracțiuni

Rosenstein i-a autorizat lui Mueller să investigheze infracțiunile legate de ingerința Rusiei în alegeri, eventualele legături dintre campania Trump și Rusia și posibila obstrucționare a anchetei de către președinte.

Nu i-a cerut însă să desfășoare o investigație amplă de contrainformații privind relațiile lui Trump cu Rusia.

De asemenea, Rosenstein i-a transmis că nu dorea o anchetă deschisă, fără limite clare, care să se întindă pe mai mulți ani.

Mueller a interpretat mandatul ca fiind unul centrat pe investigarea unor posibile infracțiuni.

Deși Rosenstein nu îi transferase oficial această componentă, responsabilitatea pentru supravegherea anchetei de contrainformații a ajuns la agenții FBI care lucrau în echipa lui Mueller, potrivit documentelor desecretizate.

În condițiile în care mandatul procurorului special era orientat spre infracțiuni, componenta de contrainformații a fost treptat restrânsă.

Unul dintre memorandumuri afirmă că aceasta a fost limitată la activități care intrau în aria de competență a procurorului special.

Raportul Mueller nu a analizat dacă Trump reprezenta un risc de contrainformații

Când raportul Mueller a fost publicat, în 2019, acesta a concluzionat că ancheta nu stabilise existența unei conspirații între campania lui Trump și Rusia pentru influențarea alegerilor din 2016.

Mueller nu a formulat însă o concluzie definitivă privind obstrucționarea justiției de către Trump.

Raportul nu conținea o secțiune dedicată relațiilor personale și financiare ale lui Trump cu Rusia și nici întrebării dacă președintele fusese compromis sau reprezenta o amenințare din perspectiva contrainformațiilor.

La scurt timp după publicarea raportului, Mueller a depus mărturie în Congres.

Întrebat dacă analizase, de exemplu, posibilitatea ca oligarhi ruși să fi spălat bani prin intermediul companiilor lui Trump, Mueller a recunoscut că acest aspect nu fusese investigat.

Într-o altă intervenție, el a precizat că ancheta sa se concentrase pe infracțiuni, lăsând deschisă aparent posibilitatea ca o investigație de contrainformații să fi continuat separat.

Mueller a făcut aceste declarații în fața Congresului pe 24 iulie 2019.

Documentele publicate săptămâna trecută de Casa Albă arată însă că ancheta de contrainformații fusese închisă cu mai bine de trei luni înainte.

Astfel, o investigație neobișnuită a FBI privind posibilitatea ca președintele Statelor Unite să reprezinte un risc de contrainformații a fost deschisă în 2017, dar a fost rapid eclipsată de ancheta penală condusă de Mueller, susține NYT.

Documentele recent desecretizate nu demonstrează că Trump ar fi fost un agent al Rusiei. Ele oferă însă noi detalii despre o anchetă pe care FBI a considerat-o suficient de importantă pentru a o deschide și care a fost închisă înainte ca întrebările aflate în centrul ei să poată fi analizate în profunzime.