Cine au fost primii locuitori ai teritoriului României. Unii aveau pielea neagră, iar „Ion de la Anina” este cel mai vechi european
0Teritoriul României de astăzi a fost locuit încă de acum aproximativ acum un milion de ani în urmă. Primii trăitori pe aceste meleaguri au fost niște hominizi numiți Homo Erectus. Pe teritoriul țării noastre au fost de altfel descoperite și primele rămășițe de om modern din Europa.
În diferite epoci geologice, teritoriul de astăzi al României a fost total diferit față de ce știm noi astăzi. O bună parte a fost, de exemplu, acoperit de ape, iar în epoca marilor glaciațiuni, nordul de astăzi, al țării noastre, făcea parte din uriașele câmpii cu loess est-europene, străbătute de megalo-fauna paleolitică, de la rinoceri lânoși și până la mamuți uriași.
Acum aproximativ un milion de ani, spun specialiștii, pe teritoriul de astăzi al României ar fi existat și primii hominizi din spațiul carpato-danubiano-pontic. A fost începutul locuirii în acest areal.
De la o uriașă întindere de ape la savanele muntenești
Acum 180 de milioane de ani în urmă, placa africană se desprindea de cea euro-asiatică și se forma Oceanul Tethys, o întindere uriașă de ape. De-a lungul mileniilor Oceanul Tethys a început să se retragă, iar formarea lanțului muntos Alpino-Carpato-Hymalaian a dus la divizarea oceanului în mai multe mări. De altfel, așa cum arată specialiștii, teritoriul de astăzi al României a fost acoperit mult timp sub ape.
Acum câteva zeci de milioane de ani în urmă, spațiul carpato-danubian, se afla în cea mai mare parte sub apele Mării Sarmatice. Abia cu 1,8 milioane de ani în urmă, teritoriul României de astăzi a devenit un mediu propice de locuit, aproape în forma actuală.
Fiind o perioadă de încălzire globală, de tranziție între Pliocen și Pleistocen, este posibil ca mai ales zona Munteniei și Olteniei de astăzi să fi fost o câmpie întinsă, asemănătoare cu savanele, cu puține zone cu vegetație arborescentă mai abundentă.
În lucrarea „The pliocene-pleistocene boundary in Romania”, cuprinsă în „The Pleistocene Boundary and the Beginning of the Quaternary” editată de John A. Van Couvering, specialistul Constantin Ghenea precizează că în așa numitul „bazin dacic”, adică inclusiv zonele Munteniei și Olteniei, de astăzi, trăiau „Dicerorhinus etruscus”, adică o specie arhaică de rinocer, o specie de zebră numită „Equus stenonis”, un tip uriaş de cerb dar şi o specie arhaică de elefant „Archidiskodon rumanus”.
Mai existau și elefanți giganți cu defense uriașe precum „Anancus” dar și „Zygolophodon”, dar și „Toxodon”, un animal care semăna cu un hipopotam. Printre carnivore se afla un soi de lup numit „canis etruscus” dar și „ursus etruscus”, mai ales în zonele montane. O faună pe care publicul larg nici nu și-ar fi imaginat-o pe teritoriul României actuale.
Teritoriul de astăzi al României a fost locuit încă de acum un milion de ani
Într-un mediu prielnic precum cel menționat mai sus, era normal ca hominizii care migraseră din zona Africană către Asia și Europa, să se așeze și în „savanele” carpato-danubiano-pontice. Mai ales în văile râurilor, acolo unde găseau vânat suficient dar și apă de băut.
Primele dovezi ale prezenței hominizilor pe teritoriul de astăzi al României au fost descoperite în Valea Dârjovului, lângă Slatina, începând cu 1954, de Ion N. Moroșanu și C.S. Nicolăescu-Plopșor. Cercetările au fost continuate cu noi descoperiri până în anii 80 și de alți specialiști precum Gheorghe Rădulescu, Paul Dicu și Alexandru Păunescu.
Propriu-zis au fost găsite bucăți de piatră cioplite intenționat la unul dintre capete, pentru a servi drept unelte și arme. Au fost găsite inclusiv acele „toporașe de mână”, utilizate fără coadă din lemn.
Aceste obiecte sunt vechi de aproximativ 1,2 milioane de ani și ar fi aparținut „Pebble Culture”, descoperită pentru prima dată în Africa de Est și răspândită odată cu migrația hominizilor către Asia și mai apoi Europa.
Cei care au creat aceste unelte ar fi Homo Erectus, hominizii care deja pășeau pe scara evolutivă, urmând să facă legătura cu omul modern. Unele de silex, din paleoliticul inferior, specifice inclusiv Pebble Culture, dar și altor culturi, mai evoluate tehnologic, creație a lui Homo Erectus au fost descoperite și la Ripiceni, Mitoc (județul Botoșani), în bazinul Argeșului, bazinul Oltului, depresiunea Sibiului dar și Valea Lupului( Iași) sau Valea Dâmbovnicului.
„În mod sigur, cele mai vechi dovezi despre existenţa comunităţilor omeneşti de pe teritoriul României constau în unelte rudimentare din pietre de prundiş de râu, lucrate pe o faţă (choppers) sau pe amândouă (chopping tools) care au fost folosite pentru cioplit, tăiat şi răzuit”, arată Mircea Petrescu Dâmbovița în ”Istoria României de la începuturi până în sec al VIII-lea”.
Primii hominizi care au locuit pe teritoriul de astăzi al României, adică homo erectus, atingeau o înălțime maximă de 1.70 metri, și aveau o constituție robustă.
Era primul humanoid care putea fi recunoscut drept membru al grupului ”homo” și avea nasul lat cu nări largi și maxilar proeminent. Era inteligent fiind capabil să creeze unelte și arme din piatră, dar și să vâneze. Interesant este că primii homo-erectus ajunși pe teritoriul Europei, inclusiv pe cel al României de astăzi, aveau pielea de culoare închisă, probabil neagră iar părul de aceeași culoare.
În timp s-au adaptat la noile condiții de mediu iar următoarele exemplare sau chiar specii având indivizi cu pielea deschisă. Tot acești homo-erectus au cunoscut focul, drept dovadă fiind și vetrele cu așchii de la Mitoc, județul Botoșani.
Aceșți homo-erectus au diversificat industria litică ajungându-se la două tipuri caracteristice de unelte, choppers, cu cioplire pe o singură parte a pietrei și chopping tools, cu cioplire pe ambele fețe ale rocii. Era utilizate pentru cioplit, tăiat și răzuit, arată Mircea Petrescu Dâmbovița, unul dintre cei mai reputați arheologi români.
Vânătorii de giganți și ritualuri șamanice din vremuri de demult
Cel mai bine reprezentat pe teritoriul românesc este însă paleoliticul mijlociu și paleoliticul superior. În paleoliticul mijlociu sau musterian, după cultura care-l definește, adică acum aproximativ 120.000 de ani, în multe zone din România de astăzi, trăiau comunități, clanuri sau chiar triburi de oameni de Neanderthal.
Robuști, cu piele albă și probabil păr roșcat, cu mandibule puternice și arcade proeminente, oamenii de Neanderthal erau vânători prin excelență. Adaptați la perfecție epocii glaciare și a condițiilor vitrege, neanderthalienii preferau mega-fauna, adică uriașii mamuți lânoși, rinoceri lânoși, megaloceros.
De acum 120.000 de ani datează și una dintre cele mai spectaculoase vestigii arheologice, aparținând acestor vânători redutabili, de pe teritoriul României.
Este vorba despre o tabără de vânători de mamuți, neanderthalieni, descoperită la Ripiceni, județul Botoșani, în anii 60. Reputatul arheolog Alexandru Păunescu a condus campanii de săpături la Ripiceni, scoțând la iveală numeroși fildeși de mamut, vechi de 120.000 de ani dar și o structură folosită de vânători.
Mai precis, așa cum a fost ea reconstituită de specialiști, era vorba despre o incintă făcută din defense de mamut, prinse una de alta și acoperită cu piei și blănuri de mamut. Era un adăpost binevenit pentru neanderthalieni. Urme de locuire ale acestor vânători neanderthalieni au fost descoperite inclusiv în peșterile din Carpații Meridionali, din Țara Oașului dar și Dobrogea.
Uneltele și armelor vânătorilor neanderthalieni era performante în lumea paleolitică, atent lucrate, bine ascuțite, de la vârfuri de lance și până la racloare și piese din silex lucrate cu mare finețe. Interesant este și sit-ul speologic de la Poiana Botizii acolo unde au fost găsite resturi ostelogice ale ursului de peșteră dar și ale altor animale.
Este posibil ca vânătorii paleolitici, așa cum arată și alte locații asemănătoare, poate mai târzii, să fi ucis urși de peșteră în competiția pentru spațiu și pradă, dar poate și ca un ritual șamanic de venerare a unui animal totemic puternic, de la care să împrumute puterea și curajul.
„Ion de la Anina”, cel mai vechi om modern din Europa
Omul modern, adică „Homo sapiens” a conviețuit alături de vânătorii neanderthalieni și pe teritoriul României de astăzi. Ba chiar s-ar fi și amestecat genetic. De altfel, pe teritoriul țării noastre au fost găsite urmele primului om modern din Europa.
A fost botezat „Ion” și practic a fost găsită doar o mandibulă din scheletul său. Descoperirea a avut loc în anul 2002 în Munții Aninei, când un grup de speologi din Timișoara efectua cercetări la una din cele 200 de peșteri din zonă.
Într-o zonă parțial inundată, speologii au găsit această fosilă umană. După ce a fost cercetată și datată s-a ajuns la concluzia că este vorba despre cele mai vechi vestigii ale omului modern, din Europa.
Se încarcă comentariile...
