Cine a fost Lucy, strămoșul nostru îndepărtat. Descoperirea care a zguduit lumea științifică
0Cel mai vechi strămoș cunoscut al omului datează de peste 3 milioane de ani. Este vorba despre o femelă al cărei schelet, conservat în proporție de 40%, a fost descoperit în Africa în urmă cu 51 de ani. Cercetătorii au numit-o Lucy.
Începuturile speciei umane sunt încă un mister. Nimeni nu știe cine a fost, cu adevărat, primul strămoș al omului și nici momentul exact când primii hominizi s-au desprins din marele trunchi al primatelor. Cu toate acestea oamenii de știință reconstruiesc acest mare puzzle al evoluției umane pe baza descoperirilor arheologice și mai apoi a tehnologiei avansate de testare, cercetare și reconstrucție. Chiar dacă nu știm cine a fost primul strămoș, cu siguranță îl cunoaștem pe cel mai vechi. Primul om cunoscut în istoria Terrei. Era vorba de o femelă de australopitec, un hominid vechi de peste 3.2 milioane, prima ființă umană care a mers biped, în poziție verticală. Cercetătorii au botezat-o Lucy, „Eva” speciei umane.
O descoperire epocală
Acum 51 de ani, pe 24 noiembrie 1974, o echipă de cercetători americani sub conducerea paleontologului Donald Johanson explora râpele și văile râului Hadar din regiunea Afar, nord-estul Etiopiei. La un moment dat într-un mal de pământ au observat un fragment de os, scos la iveală de alunecările de teren. Johanson și echipa sa au început să degajeze pământul din jurul respectivului fragment osos. Pe măsură ce avansau au început să descopere tot mai multe fragmente de oase. Johanson și-a dat seama că este vorba despre un schelet extraordinar.
Nu aparținea unei maimuțe, dar nici omului modern, ci unui hominid, o etapă intermediară, un strămoș al nostru, al celor de astăzi. Având în vedere că nu existau oase duplicat, palentologul și-a dat seama că toate oasele aparțineau aceluiași individ. Degajarea completă a pământului din jurul scheletului a durat trei săptămâni din cauza fragilității oaselor și a vechimii acestora. În cele din urmă a rezultat un schelet de hominid păstrat în proporție de 40%. Adică avea 47 din 207 oase cât are corpul uman. Au fost găsite părți ale brațelor, picioarelor, coloanei vertebrale, coastelor și pelvisului, precum și maxilarul inferior și alte câteva fragmente de craniu.
Forma oaselor pelvine a relevat că era de sex feminin. Respectivul hominid măsura doar 1,05 metri înălțime și ar fi cântărit în jur de 28 kg.
Cercetătorii și-au dat seama, studiind craniul, că avea măsele de minte ieșite iar anumite oase erau deja sudate. Ceea ce sugera că hominidul descoperit era o tânără femelă. Nu a durat mult până când specialiștii și-au dat seama că au găsit cel mai vechi strămoș al omului.
În urma datărilor s-a ajuns la concluzia că oasele aveau o vechime de peste 3 milioane de ani. Femela a fost botezată Lucy fiindcă în momentul în care oasele sale erau scoase din pământ, echipa de paleontologi americani ascultau la radio piesa trupei Beatles „Lucy in the Sky with Diamonds”. Și Lucy i-a rămas numele.
„Descoperirea lui Lucy a venit într-un moment foarte important în paleoantropologie, când începea să existe o conștientizare publică sporită a faptului că Africa este leagănul omenirii(......)Lucy a fost una dintre cele mai mari descoperiri ale vremii și a fost esențială pentru stabilirea finanțării pentru ca acest domeniu al științei să meargă mai departe. Fosilele ei au stârnit interesul lumii pentru originile umane ”, preciza Dr. Ebeth Sawchuk, curator asociat al departamentului de Evoluție Umană, de la Cleveland Museum of Natural History.
Lucy, primul strămoș al omului care a mers în două picioare
Cercetările ulterioare au confirmat opiniile lui Johanson. Lucy nu era o maimuță, nici măcar o primată de genul cimpanzeilor sau maimuțelor bonobo. Știm că Lucy era bipedă prin utilizarea anatomiei comparate, care arată că șoldurile și oasele femurale seamănă mai mult cu cele ale oamenilor decât cu cele ale cimpanzeilor. La oameni, femurul este înclinat de la șold spre genunchi, creând ceea ce este cunoscut sub numele de unghi bicondilar, care ne ajută să ne echilibrăm în timp ce mergem în poziție verticală. Femurul cimpanzeilor, prin comparație, este mai drept. Asta indică faptul că Lucy putea merge biped, în poziție verticală, ca noi oamenii de astăzi. Oamenii de știință, au reconstituit pe baza indiciilor oferite de oase musculatura picioarelor acestui hominid.
Așa au realizat că Lucy putea merge și în două picioare, dar pe distanțe mult mai scurte decât suntem noi capabili, dar era și o cățărătoare extraordinară. Pe scurt, specia din care provenea Lucy era legată atât de zona de pădure, de arboret dar totodată capabilă să meargă în spații deschise în două picioare. Propriu-zis specia lui Lucy s-a născut într-o perioadă în care marile păduri africane se restrângeau tot mai mult. În special din cauza deșertificării. Tocmai de aceea, oamenii de știință presupun că oamenii sau genul „homo” din cadrul ordinului primatelor au început să meargă biped tocmai ca adaptare la noile realități climatice și biologice. În felul acesta au reușit să supraviețuiască și să evolueze. „Lucy a furnizat dovezi că tranziția la bipedism a avut loc la începutul evoluției noastre și că hominizii erau complet bipedali în urmă cu peste 3 milioane de ani”, spune dr. Emma Finestone pentru site-ul muzeului de științe ale naturii din Cleveland.
O moarte tragică acum mai bine de 3 milioane de ani în urmă
Odată cu studierea fosilelor s-au stabilit mai multe cauze relative sau mai degrabă probabile a morții femelei. Tomografia computerizată a relevat fracturi la nivelul articulației umărului și al brațelor, similare cu cele observate la persoanele care cad de la înălțime mare, ca și cum ar fi întins mâna pentru a amortiza căderea. De asemenea, au indicat că multe dintre rupturi au avut loc perimortem, în jurul momentului morții, mai degrabă decât în timp, pe măsură ce oasele s-au fosilizat. Cercetătorii cred că leziunile au fost suficient de grave încât să-i afecteze organele interne. Adică probabil să-i producă hemoragie internă.
Astfel a fost emisă ipoteza morții accidentale prin cădere din copac. Sau poate a fost împinsă din copac. Pentru că un cățărător tenace precum Lucy era puțin probabil să se dezechilibreze.
Dar această concluzie nu este acceptată de toți oamenii de știință. Sunt destui, inclusiv Johanson care cred că Lucy a murit după ce a fost călcată în picioare de animale mari ierbivore speriate. Propriu-zis hominidul a fost surprins la sol de o turmă de antilope gnu, de exemplu, speriate de atacul unui leu sau din cauza aprinderii tufișurilor din zonele de savană. Accidentată în felul acesta, Lucy nu a avut nicio șansă de supraviețuire.
Cea mai veche specie de hominid cunoscută
Totodată s-a stabilit că Lucy făcea parte din familia australopitecinelor. Această specie a fost definită după descoperirea altor fosile în Etiopia, Kenya, Tanzania dar și Africa de Sud. Acești australopiteci sunt efectiv cei mai vechi strămoși cunoscuți ai omului. La rândul lor, se împart în mai multe subspecii. De exemplu, Lucy face parte din specia Australophitecus Afarensis, adică australopiteci de talie mică din zona Afar, Ethiopia. Această subspecie a fost definită după analizarea altor fosile descoperite ulterior și în zona Laetoli, în Tanzania. Propriu-zis este vorba despre doi indivizi, doi australopiteci care au pășit în poziție verticală în cenușa unui vulcan din apropiere, lăsând amprente ale picioarelor pe o lungime de 48 de metri. Ulterior urmele s-au folosizat fiind păstrate până astăzi. Și în 2010 a fost găsit un schelet interesant, nu departe de locul unde a fost găsită Lucy.
Culmea, tot al unei femele de australopitec. Acești australopiteci au păstrat brațele lungi ale cimpanzeilor și aveau degete curbate cu care se puteau mișca în copaci, precum și picioare mai scurte decât ale noastre, dar creierul lor era mai mare decât cel al cimpanzeilor cu aproximativ 400 până la 500 de centimetri cubi. La fel ca în cazul maimuțelor, sexele aveau dimensiuni foarte diferite, masculii fiind cu aproximativ 50% mai mari decât femelele. Diferența de mărime sugerează că societatea australopitecilor era similară cu cea a cimpanzeilor, cu o rivalitate puternică între masculi pentru femele. Studiile arată că Australoithecus africaus a demonstrat calități deosebite. Mai precis, resturi osteologice indică o dexteritatea superioară celorlalți hominizi. Acest lucru a pus bazele fabricării primelor unelte.
Se încarcă comentariile...
