Bomba secolului în armata britanică. Secretul șocant descoperit după moartea unuia dintre cei mai faimoși chirurgi militari din Europa
Medicul James Berry a fost unul dintre cei mai titrați chirurgi militari din istoria modernă a Europei. Cu toate acestea ascundea un secret teribil care i-ar fi compromis definitiv onoarea și cariera. A dus o viață dublă până la moarte.

Pe 25 iulie 1865, la vârsta de 75 de ani, murea în urma unei epidemii de dizenterie faimosul James Barry, unul dintre cei mai buni chirurgi militari din Europa. Acesta servise în armata britanică, iar cea mai mare parte a carierei sale de 46 de ani și-a petrecut-o în colonii, salvând viețile deopotrivă ale lorzilor, soldaților, dar și sclavilor.
Medicul James Barry era recunoscut ca un chirurg genial, cu o rată de supraviețuire a pacienților mult mai mare decât a colegilor săi, reformând radical modul în care era aplicată igiena din taberele militare, dar și din spitalele vremii. Printre altele, a participat la Războiul Crimeei, tratând soldați în prima linie a frontului, dar l-a vindecat inclusiv pe fiul secretarului personal al lui Napoleon Bonaparte.
Cu limbă de moarte a lăsat însă o dorință ciudată. Mai precis, medicul James Barry le-a interzis tuturor, mai ales colegilor săi medici, să-i cerceteze trupul după moarte. O asistentă, curioasă, a tras cu ochiul, dând la iveală un secret cutremurător și dovada unei vieți duble care i-a lăsat perplecși pe toți contemporanii faimosului medic britanic.
Un tânăr cu trecut misterios în armata marelui Imperiu Britanic
Nimeni nu știa mare lucru despre copilăria sa. Aflaseră doar că este irlandez de origine și că s-ar trage de undeva din Cork. Barry era un adolescent genial, care a impresionat prin inteligență, dar și prin cunoștințele de biologie și anatomie. Tocmai de aceea, în noiembrie 1809, Barry s-a înscris la Facultatea de Medicină de la Edinburgh, una dintre cele mai bune din Europa. Aici a studiat literatura și medicina. Barry este descris ca un băiat foarte delicat, care părea că nici măcar nu ajunsese la pubertate, iar profesorii își puneau întrebări cu privire la vârsta sa reală. Cu toate acestea, a impresionat prin cunoștințe, dar și prin capacitatea sa de a învăța.
În anul 1812, James Barry ajunge doctor în medicină, cu o teză considerată excepțională despre hernia femurală. Din Scoția a plecat direct la Londra, unde a devenit stagiar la spitalele Guy și Saint Thomas, avându-i ca mentori pe medici celebri, precum renumitul chirurg Astley Cooper. După perioada de stagiatură, astăzi i-am spune rezidențiat, în 1813, Barry a promovat cu succes examenul Colegiului Regal al Chirurgilor din Anglia. Imediat după, s-a înrolat în armata Imperiului Britanic.
„După ce a lucrat o perioadă la Spitalul York din Chelsea, în condiții de o mizerie revoltătoare, unde erau înghesuiți răniții din Războiul Peninsular, și apoi la Spitalul Militar din Plymouth, unde a contribuit la tratarea prizonierilor francezi răniți în bătălia de la Waterloo, doctorul Barry a fost trimis în Colonia Capului, în sudul Africii, în calitate de chirurg-asistent al statului-major”, precizează Michael du Preez și Jeremy Dronfield într-o lucrare dedicată lui Barry pentru Royal College of Surgeons of England.
Preferatul guvernatorului, un chirurg genial și o operație în premieră
Și, într-adevăr, James Barry și-a început cariera în colonii. Mai precis, în Africa de Sud. De îndată ce a pășit pe tărâm african, Barry și-a demonstrat talentul excepțional. A tratat-o cu succes, aproape spectaculos, pe fiica bolnavă a lordului Charles Somerset, general-locotenent la Cape Town. Barry a fost răsplătit și a intrat în anturajul guvernatorului, devenind medicul său personal.
„Cariera lui James Barry în Colonia Capului a fost îndelungată și controversată. A devenit favoritul lordului Charles Somerset, s-a duelat cu un ofițer rival, iar la o vârstă încă fragedă a fost numit inspector medical colonial, primind autoritate asupra tuturor problemelor medicale, chirurgicale și de sănătate publică din vasta colonie. Administrarea coloniei de leproși, a abatorului și a sistemului de distribuție a apei, precum și vaccinările și instituirea carantinei pentru navele aflate în vizită intrau toate în atribuțiile doctorului Barry”, arată specialiștii menționați în aceeași lucrare.
Barry s-a dovedit, în ciuda bârfelor, mai mult decât capabil. A servit 10 ani în Cape Town și a făcut minuni. A schimbat radical condițiile de igienă, a introdus filtrarea sistemelor de alimentare cu apă, dar mai ales a îmbunătățit condițiile de viață ale sclavilor. A pus bazele unui azil pentru leproși, dar și a unui spital în care să fie îngrijiți cei cu tulburări psihice. Nu în ultimul rând, a reușit să facă prima operație reușită de cezariană din Imperiul Britanic. Această intervenție chirurgicală era efectuată în situații de maximă urgență din Antichitate, dar de obicei mureau atât mama și copilul, dar mai ales mama. Era sacrificată pentru a supraviețui copilul. Ei bine, Barry a salvat și mama, și copilul.

James Barry era însă un om corect și îi critica pe față pe oficialii britanici care nu gestionau cum trebuie problemele de igienă sau sănătate. Și-a făcut dușmani atât de puternici încât nici măcar guvernatorul Somerset nu l-a mai putut ajuta. Postul său a fost desființat. Fiind atât de talentat, a fost adus de guvernatorii din numeroase colonii pentru a lucra. Cea mai mare parte a carierei sale de 46 de ani s-a desfășurat în garnizoane militare din Jamaica, Mauritius, Malta, Corfu și Canada. Deși nu bandaja oameni sub ploaia de gloanțe, a salvat mii de vieți luptând împotriva epidemiilor de holeră, febră galbenă și reformând radical igiena din taberele militare. Contribuția sa a fost excepțională. A participat direct și la Războiul Crimeei, acolo unde armata britanică a fost trimisă să sprijine Imperiul Otoman contra Rusiei.
Un medic dedicat bolilor femeiești
Interesant este faptul că medicul James Barry a fost foarte preocupat de igiena și sănătatea femeii.
„Activitatea lui Barry sugerează că era un susținător al drepturilor femeilor, dedicând o mare parte din munca și cercetările sale sănătății acestora. Era interesat în mod deosebit de tratarea infecțiilor cu transmitere sexuală, de sănătatea sexuală a femeilor, de moașerie, obstetrică și ginecologie”, explică specialiștii de la Thackray Museum of Medicine din Leeds, Marea Britanie.
4 octombrie: 172 de ani de la începerea războiului pierdut al RusieiDe altfel, așa cum arată aceiași specialiști, interesul lui Barry pentru sănătatea femeilor a început încă din perioada studiilor universitare, când și-a dedicat teza herniilor, concentrându-se în special asupra celor întâlnite la femei. A fost unul dintre puținii medici ai vremii care au atras atenția asupra pericolelor pe care herniile le puteau reprezenta în timpul sarcinii și al nașterii.
O altă realizare remarcabilă a lui Barry a fost publicarea cercetărilor sale privind posibile tratamente pentru două boli cu transmitere sexuală: sifilisul și gonoreea. Noul tratament propus se baza pe utilizarea unei plante originare din regiunea Cape Town. În perioada petrecută în Africa, Barry a avut astfel ocazia să studieze remediile medicinale folosite de populația locală și plantele cu potențial terapeutic din regiune.
„Aș spune că era cea mai înrăită ființă pe care am întâlnit-o vreodată”
Genial ca medic, Barry a fost destul de controversat ca persoană. Și asta în condițiile în care era înaintea vremurilor sale ca mentalitate. De exemplu, era revoltat de suferințele inutile și adopta o atitudine autoritară și, uneori, lipsită de tact atunci când cerea îmbunătățirea condițiilor de viață ale săracilor și ale sclavilor. Această atitudine provoca adesea indignarea oficialilor și a ofițerilor armatei. În mai multe rânduri, a fost atât arestat, cât și retrogradat din această cauză.
A intrat în conflict inclusiv cu faimoasa Florence Nightingale. Aceasta era o infirmieră britanică, statisticiană și reformatoare socială, considerată una dintre figurile fondatoare ale asistenței medicale moderne. Florence administra un spital de campanie la Scutari, lângă Constantinopol, în timpul Războiului Crimeei, atunci când a fost criticată în plină stradă de Barry. Medicul britanic considera că Florence nu ținea o igienă corespunzătoare în spital.
„Niciodată în viața mea nu am fost insultată atât de grosolan de vreun militar — iar eu, dintre toate femeile, am avut parte de asemenea insulte mai mult decât oricare alta — decât de acest Barry, care stătea călare pe calul său în timp ce eu traversam piața spitalului, având pe cap doar boneta, în plin soare. M-a ținut în picioare, în mijlocul unei mulțimi de soldați, angajați ai serviciilor de aprovizionare, însoțitori ai taberei și alții, toți comportându-se ca niște adevărați domni, în timp ce eu eram certată, în vreme ce el se purta ca o brută [...] Aș spune că era cea mai înrăită ființă pe care am întâlnit-o vreodată”, preciza Florence Nightingale.
Bomba secolului în Imperiul Britanic
În anul 1859, fiind bolnav și bătrân, Barry a fost trecut în rezervă. S-a retras la Londra, unde avea să moară de dizenterie, cum deja am precizat, în anul 1865. La un moment dat, deși dăduse dispoziție prin testament să nu fie autopsiat după moarte, o asistentă curioasă a examinat cadavrul și a constatat cu stupoare că Barry era, de fapt, femeie. Adică, aproape toată viața și-a ascuns adevăratul sex. În plus, asistenta afirma că doctorul Barry ar fi avut și o sarcină de-a lungul vieții.
„Domnule, Mi s-a adus la cunoștință că inspectorul general, doctorul James Barry, care a decedat la adresa 14 Margaret Street, la 25 iulie 1865, ar fi fost descoperit după moarte că era femeie. Întrucât dumneavoastră ați eliberat certificatul privind cauza decesului său, îmi permit să vă întreb dacă cele auzite de mine sunt adevărate și dacă ați constatat personal că era femeie și că, aparent, fusese mamă. Poate că veți refuza să răspundeți la aceste întrebări, însă vă asigur că nu le adresez în vederea publicării, ci doar pentru propria mea informare. Am onoarea de a rămâne, al dumneavoastră devotat servitor, George Graham, registrator general”, se arată într-o scrisoare trimisă maiorului D. R. McKinnon, care eliberase certificatul de deces în care Barry era identificat drept bărbat.

Povestea a fost inițial cu cântec, fiindcă s-a spus că, de fapt, asistenta dorea bani pentru a păstra secretul. Cum nu i-a primit, a mărturisit totul presei. A urmat un scandal în toată regula. Doctorul Barry avusese o viață dublă. Într-adevăr, ulterior s-a constatat că medicul James Barry se numise de fapt Margaret Anne Bulkley și era o irlandeză din Cork. Ulterior, abandonate de tată, ea și mama ei au plecat către Anglia. La vârsta adolescenței, Margaret s-a hotărât să preia numele unchiului ei, James Barry, și să se înscrie la medicină. Și asta în condițiile în care femeile nu aveau dreptul în acea vreme să aibă meseria de chirurg militar.
Ulterior, a fost nevoită să păstreze secretul. A fost de două ori în pericol de a fi depistată: prima dată când a dat examenul la medicină în Edinburgh, când examinatorii și-au dat seama că are trăsături feminine (avea însă un protector care i-a convins că era băiat), iar a doua oară se spune că s-ar fi îmbolnăvit în colonii, iar un medic i-ar fi aflat adevărul, dar a jurat să păstreze secretul pentru a nu-i compromite cariera.
„Născută în Cork, în 1789, Margaret s-a deghizat în bărbat la vârsta de 20 de ani și a adoptat numele de «James Barry», preluat de la unchiul său, regretatul pictor, pentru a se putea înscrie la Facultatea de Medicină din Edinburgh. În acea perioadă, femeile nu puteau nici măcar să călătorească neînsoțite, cu atât mai puțin să studieze sau să exercite anumite profesii. Singura modalitate prin care o femeie putea face asemenea lucruri era să se dea drept bărbat. Cu un curaj extraordinar, Margaret Bulkley a făcut acest pas îndrăzneț”, precizau Michael du Preez și Jeremy Dronfield în Dr. James Barry: The Woman Who Fooled the RCS and Deceived the World.




















































