Ibram Amet, din Tulcea, a facut 24 de copii, de foame

O strada de la marginea orasului Tulcea. Case de gospodari se aliniaza de-a lungul ulitei pietruite. Intr-o curte, unde sunt asezate de-a valma fiare ruginite, papusi fara maini si haine vechi,

O strada de la marginea orasului Tulcea. Case de gospodari se aliniaza de-a lungul ulitei pietruite. Intr-o curte, unde sunt asezate de-a valma fiare ruginite, papusi fara maini si haine vechi, stau in praf copii desculti cu ochii vii. Cel mai mic, de tata, sta intr-o cutie in care-au mustit candva banane. Cel mai mare, o fata oachesa, pare sa aiba deja la randul ei copii. Incepi sa-i numeri: doi, patru, sase... sunt multi. Nici Ibram, tatal copiilor, nu mai stie cati are. "La opspe ani aveam deja 4", spune barbatul acum de 49 de ani. Poarta palarie neagra si-si rasuceste la rastimpuri mustatile negre. Ibram Amet este unul dintre cei 5.000 de rromi care traiesc in Tulcea. "Fa, Rabise, ia, vin incoa!". Dintr-una din cele 4 camere ale casei, in care locuiesc 45 de persoane, gineri, nurori, nepoti si alte rubedenii, apare grabita o femeie cu salvari legati la brau, cu ciucuri si batic pe cap. Tine la piept un sugar. "Avem 24 de copii, asa e la noi, la rromii turci musulmani", spune ea cu mandrie si amaraciune. "Da', n-am ce le pune pe masa". Cand pe masa sunt cartofi sau fasole, e sarbatoare mare in familia lui Ibram. Singurele venituri sunt ajutorul social si alocatiile copiilor. "Mai muncim la fiare vechi, cu ziua", spune unul dintre copii si-si sterge nasul cu maneca. Conform ultimului recensamant, 2,5 la suta din populatia Romaniei, adica 535.250 de persoane, o reprezinta etnia rroma. Comisia Europeana face insa, in Raportul sau anual de progres cu privire la aderarea Romaniei, referire la un numar de 1.800.000 - 2.500.000 de rromi. Ei sunt adesea victimele actelor de discriminare. Toata compasiunea si intelegerea romanului fata de vecinul sarac de etnie rroma moare, subit, cand Mercedesul, din care urla maneaua, ii taie calea pe trecerea de pietoni sau cand turnuletele "imparatesti" strica peisajul de la marginea orasului. Greu pentru romanul amarat sa nu puna o singura eticheta pe intreaga etnie. Ibram nu are scoala, a lucrat o vreme ca muncitor necalificat. Acum nu-si mai gaseste de lucru pentru ca "toti zice ca-s tigan si fur". Nu o data s-a intamplat ca etnici rromi din Tulcea sa fie dati afara din localurile publice fara motiv, patronii invocand mai mereu dreptul de a-si alege clientela. Nu o data rromii au fost agresati verbal si fizic chiar de catre autoritatile locale. Rromii de rand nu-si cunosc drepturile si nu depun plangere. Autoritatile cred ca si rromii sunt de vina. "Ei nu au la noi probleme sociale. Nu altele decat romanii", afirma Adina Mustafa, reprezentanta Consiliului Judetean Tulcea pe probleme ale minoritatilor. "Multi dintre ei au refuzat sa lucreze la culesul viilor, oferta facuta la Bursa locurilor de munca pentru rromi", a adaugat Mustafa. Cele peste 200 de organizatii neguvernamentale rrome existente in tara se straduiesc, uneori impreuna, de cele mai multe ori separat, sa-si ajute etnia. Ce te faci ca n-ai cu ce? N-ai telefon, n-ai fax, n-ai computer. "Eu ma duc la Internet-cafe, la colt, cand trebuie sa redactez un proiect pentru comunitate", spune sincer Vasile Dumitru, presedintele asociatiei rromilor "Egalitate de sanse" din Tulcea. Pentru familia lui Ibram, Dumitru e deja de-al casei. Simplul fapt ca el le calca, din cand in cand, pragul casei ii bucura ca intoarcerea unei rude plecate din oras. Mai mult decat o vorba buna si o ciocolata, "rubedenia" nu poate sa aduca.