Ziua Mihai Eminescu. Viaţa poetului, reconstituită pas cu pas

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ziua Mihai Eminescu. Astăzi, 15 ianuarie, se împlinesc 165 de ani de la naşterea poetului naţional. Eminescu a scris de-a lungul vremii o mulţime de poezii care au rămas drept moştenire pentru românii de pretutindeni care se mândresc cu o asemenea comoră. De-a lungul vieţii s-a plimbat prin fel de fel de oraşe, iar „Adevărul“ vă spune pas cu pas povestea poetului.

Ziua Mihai Eminescu la BOTOŞANI. Geniul născut într-o casă din Botoşani acum 165 de ani

Pe 15 ianuarie 1850, se năştea în casele lui Gheorghe Eminovici, căminarul de la Botoşani, căsătorit cu Raluca, fiica boierului Iuraşcu, Mihail, pruncul ce la maturitate va deveni poate cel mai important nume al literaturii româneşti. Născut cu moaşe şi mai apoi botezat la biserica Uspenia, aflată la câţiva paşi de casa căminarului, tânărul Eminovici a fost legat toată viaţa de Botoaşani şi de amintirea târgul natal. 

La Botoşani a cunoscut prima dată ubirea, fata unui gospodar din Ipoteşti, numită Cassandra, la Botoşani a cântat cu lăutarii şi servea mâncarea lui preferată, la Botoşani a iubit şi jucat teatru în trupa Pascaly şi nu în ultimul rând a trăit ultimii ani ai bolii şi iubirii cu Veronica Micle, pe străzile târgului şi în grădina publică din Botoşani. Mihai Eminescu a fost poetul genial, scriitorul măcinat de demonii creaţiei, cântăreţul cu voce de aur şi pasionatul de meditaţie în locurile natale. 

Ziua Mihai Eminescu la BUCUREŞTI. Cum s-a iubit cu Veronica Micle, care s-a sinucis la 50 de zile după moartea poetului, într-o casă demolată în 2010

În anul 1877, după ce a părăsit Iaşul, la îndemnul lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu s-a mutat în Capitală. Aici, a stat pentru prima dată într-o locuinţă din strada Speranţei. Era o căsuţă în stil ţărănesc, singură în curte, cu pridvor pe stâlpi de lemn.

Casa avea două camere, în mijloc avea o tindă în capătul căreia se găsea şi o mică bucătărie. Ca ajutor avea o bătrână care ţinea rânduiala casei. De mâncat, mânca la birtul economat a lui Duro, din Strada Academiei, colţ cu strada Doamnei. Nu prea ieşea din casă decât să meargă la redacţie, mai rar pe la cafenele. Când era acasă, bătrâna nu avea voie să-l supere cu prezenţa ei, iar când pleca de acasă îşi închidea locuinţa cu cheia, tot de teama ca nu cumva bătrâna să vrea să facă ordine şi să-i împăştie manuscrisele. Din acest motiv, în casa poetului ajunsese să fie o dezordine incredibilă, să fie murdară şi aproape imposibil de locuit. 

Ziua Mihai Eminescu la CRAIOVA. Iubirea dintre marele poet şi Cleopatra Poenaru, fiica pictorului Lecca din Craiova

Mihai Eminescu este catalogat ca un reper major al identităţii artistice şi naţional, dar şi un om care a iubit şi a suferit din dragoste la fel ca oricare altul.

Marele poet a trăit o frumoase poveste de dragoste cu Cleopatra Poenaru, fiica pictorului Lecca din Craiova, dar şi verişoara lui I.L Caragiale. „Cleopatra Popenaru era cu 10 ani mai în vârstă decât Mihai Eminescu. A cunoscut-o la Bucureşti la seratele literare. Tânăra locuia pe strada Cometei din Craiova, în apropierea unor plopi, iar astfel a apărut şi poezia „Pe lângă plopii fără soţ“a spus Toma Rădulescu, istoric.

Ziua Mihai Eminescu la TÂRGU-JIU. Povestea de iubire cu fata popii din satul gorjean Floreşti

Mihai Eminescu a venit la Floreşti, sat al comunei Ţânţăreni, din judeţul Gorj, în vara anului 1878, la recomandarea doctorului Kremnitz, medicul familiei regale, pentru refacerea sănătăţii. Avea 28 de ani şi un renume de mare poet. A fost găzduit de magistratul Nicolae Mandrea, la conacul său din Câmpul Cerbului. Aici şi-a găsit liniştea şi inspiraţia.

Eminescu se plimba pe cărările pădurii şi era deseori însoţit, de multe ori, de soţia magistratului, care avea înclinaţii artistice: scria poezii şi picta. Zoe Mandrea, născută Bălcescu, era nepoată de frate a lui Nicolae Bălcescu şi mare admiratoare a poetului nepereche.

Ziua Mihai Eminescu la CONSTANŢA. Mihai Eminescu, turistul nepereche de la malul mării: „Kustenge este un oraş mic, dar îngrijit“

Era anul 1882 când Mihai Eminescu, care avea 32 de ani, a venit la mare să se trateze de o boală a picioarelor, ca să se „curarisească“. Se luase după publicitatea care se făcea localităţii Kustenge în presa din Bucureşti: „Marea face bine la tot“.

Ca să ajungi în acele vremuri la mare nu era uşor. De la Bucureşti la Giurgiu Mihai Eminescu a mers cu trenul, apoi a luat vaporul până la Cernavodă. Prima cursă a piedut-o aşa că o noapte a dormit la un prieten de-al său. A doua zi de dimineaţă, s-a urcat din nou în tren la Cernavodă şi a ajuns, într-un sfârşit, la Constanţa. Podul de la Cernavodă, care făcea legătura între Dobrogea şi restul ţării, a fost inaugurat abia în 1985.

Ziua Mihai Eminescu la SIBIU. Cum a apărut poetul la un banchet în oraş, în 1867: Ochii lui „îţi făceau impresia unui om predestinat, unui om fatal”

În 1867, Mihai Eminescu ajungea la Sibiu cu trupa de teatru al lui Mihai Pascaly, trupă în care era sufleur şi care făcea un turneu prin Ardeal, la Sibiu venind de la Braşov.

Piesa se joacă la teatrul din Sibiu, actuala sală Thalia, fiind prima dată când pe scenă se juca un spectacol în limba română. În volumul ”Viaţa lui Mihai Eminescu” George Călinescu vorbeşte despre reprezentaţiile date de trupa de teatru la Sibiu, dar şi despre cum a apărut tânărul Eminescu la un banchet la hotelul Împăratul Romanilor, după reprezentaţii. 

Ziua Mihai Eminescu la TIMIŞOARA. Poetul şi-a căutat în zadar fratele în Timişoara. A revenit ca şi sufleur cu trupa lui Pascaly

Ziua Mihai Eminescu este celebrată pe 15 ianuarie 2015, la împlinirea a 165 de ani de la naşterea (15 ianuarie 1850) celui considerat poetul naţional al românilor. De ziua lui Eminescu vom prezenta ce a făcut scriitorul la Timişoara, în secolului al XIX-lea.

Informaţiile din anul 1867 sunt puţine. “Anul 1867 este cel mai obscur din cei şase din viaţa de pribeag a lui Eminescu”, scria Gala Galaction în “Viaţa lui Eminescu”. Era doar un tânăr de 16 când a ajuns la Timişoara, în căutarea fratelui său mai mare, Nicolae Eminovici.

Ziua Mihai Eminescu la SEVERIN. Fratele poetului naţional a locuit la Drobeta Turnu Severin timp de 18 ani

Fratelui poetului, Matei Eminescu, ofiţer de carieră în armata română, a locuit la Drobeta Turnu Severin, între 1896 şi 1924, într-un imobil de pe strada, care acum poartă numele lui Mihai Eminescu. Prin grija instituţiilor de cultură, o placă lipită de peretele exterior al casei aminteşte celor care trec prin zonă de faptul că aici a trăit fratele poetului.

Ziua Mihai Eminescu la CLUJ. Călătoriile din adolescenţă ale poetului în Transilvania

Expoziţia reconstituie, în peste 50 de lucrări, locurile vizitate de Mihai Eminescu în cele două vizite făcute în Transilvania când avea 16 şi 18 ani. 

O secţiune distinctă a expoziţiei prezintă Clujul în epoca lui Eminescu, aşa cum a fost văzut oraşul prin ochii poetului. Lucrările lui Horea Remus Epure prezintă peisaje ardeleneşti, dar şi monumente reprezentative ale Clujului.

Ziua Mihai Eminescu la ZALĂU. Gazetarul din Sălaj care i-a fost poetului prieten până la moarte şi care i-ar fi fost inspiraţie pentru romanul „Geniu pustiu”

Sălăjeanul care a avut privilegiul să fie prieten cu Mihai Eminescu este scriitorul şi gazetarul Ioniţă Scipione Bădescu, personalitate care patronează, în prezent, Biblioteca Judeţeană din Sălaj. Născut la Răstolţu Mare, în comuna sălăjeană Buciumi, la 15 mai 1847, Ioniţă Scipione Bădescu a avut parte de o bună educaţie, tatăl său, preotul satului, trimiţându-l la studii la Beiuş, iar apoi la Budapesta.

Învăţătorul Ioan Ciupe, din Buciumi, povesteşte, însă, că, după ce a început să lucreze ca şi gazetar, vederile sale democrat - revoluţionare îi atrag persecuţia autorităţilor austro-ungare, fiind nevoit să părăsească Transilvania. Pleacă, astfel, la Bucureşti, iar apoi se stabileşte la Botoşani, unde începe colaboarea cu Mihai Eminescu, alături de care rămâne până la moarte.

Ziua Mihai Eminescu la BUZĂU. Ziua Mihai Eminescu, sărbătorită de buzoieni la un colegiu naţional şi biblioteca judeţeană

Astăzi, în amfiteatrul liceului, de la ora 11.00, este programat evenimentul „Eminescu - poet orfic”. Apoi, de la ora 13.00 este programată o conferinţă aniversară şi un program artistic la care au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi ai altor instituţii partenere din Buzău.

Şi Biblioteca Judeţeană organizează manifestări de Ziua Mihai Eminescu. De la ora 12.30, instituţia culturală găzduieşte evenimentul „Mihai Eminescu - Miracol perpetuu, colaj de versuri, sesiune de referate şi prezentări pe tema creaţiei eminesciene”, coordonat de profesorii Nina Marcu, Georgiana Stan şi Violeta Bobocea.

Ziua Mihai Eminescu la SLATINA. Ziua Mihai Eminescu, celebrată la Slatina cu spectacole poetice şi torţe

Ziua marelui poet Mihai Eminescu va fi omagiată, printre alte locaţii din Slatina, şi la Şcoala Generală nr. 7 „Vlaicu Vodă”, unde specialişti de la Muzeul Judeţean Olt şi elevii de aici au pregătit un program special pentru aniversarea a 165 de ani de la naşterea lui Eminescu. Cu acest prilej se va discuta despre viaţa poetului, sens în care elevii vor putea vedea şi lucrări realizate de pictorii Spiru Vergulescu şi Nicolae Truţă, lucrări inspirate din opera lui Mihai Eminescu.

Ziua lui Eminescu va fi aniversată şi la Centrul Cultural “Eugen Ionescu” din municipiu. Programul de aici va fi unul amplu, ce se va derula pe parcursul întregii zile până seara târziu. 

Ziua Mihai Eminescu la BRĂILA. Oraşul unde s-a publicat prima dată în România capodopera „Luceafărul”

Textul a apărut, graţie omului de culturăAlexadru Djuvara, în paginile ziarului „Dunărea”, pe 25 iulie 1883, la doar câteva luni după ce fusese publicat în ,,Almamahul Societăţii Studenţeşti România Jună” din Viena.

După cum consemnează revista de cultură „Luceafărul”, brăileanul Alexandru Djuvara, om politic liberal, publicist şi orator de mare talent a editat ziarele în limba franceză ,,L’ Etoile Roumaine” şi ,,La Liberte Roumaine”. El îl cunoaştea pe Mihai Eminescu de la Bucureşti, iar la moartea poetului a apărut pe lista de subscripţie pentru înmormântarea lui, cu suma de 60 lei, imediat după Titu Maiorescu.

Ziua Mihai Eminescu la ALBA. La Alba Iulia în 1866: a participat la dezbateri culturale, apoi a făcut un popas la hanul „La Istrătoaie“

Alba Iulia a găzduit, în august 1866, cea de-a şasea adunare a ASTREI (Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român),  Potrivit scriitorului Ion Mărgineanu, configuraţia zilei de 27 august 1866 arăta astfel: „dimineaţa, slujbe în bisericile româneşti din oraş, iar după amiază, la orele 17, şedinţe preliminare a Comitetului Asociaţiunii, cuvântări şi predici, în Biserica ortodoxă Maieri I, din oraş“. Participanţii au luat hotărârea ca deschiderea oficială a adunării să se facă a doua zi, la ora 9. Seara a avut loc concertul de vioară al Elizei Circa, care lua lecţii la Viena de la celebru Iosif Hallmesberger.

Ziua Mihai Eminescu la ALEXANDRIA. Manifestări dedicate marelui poet la Biblioteca Judeţeană „Marin Preda”

Instituţia organizatoare a ţinut să marcheze astăzi, 15 ianuarie, un dublu eveniment: 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale.

Cei care au trecut pragul bibliotecii au putut asista la expoziţia de carte din opera lui Mihai Eminescu, expusă în cadrul manifestărilor. Tot aici s-a organizat o expoziţie de grafică, intitulată  „Eminesciana”  aparţinând  artistului plastic Costel Lupu. Contribuţia la sărbătorirea a 165 de ani de la naşterea lui Eminescu şi-au adus şi elevii de la Liceul Teoretic ” Alexandru Ioan Cuza” care au expus desene inspirate din opera marelui poet.

Despre Eminescu şi opera sa  le-au vorbit celor prezenţi profesoarele Nicoleta Milea, Iulia Drăghici şi Nicoleta Cârnaru.

Ziua Mihai Eminescu la BRAŞOV. Poetul a jucat teatru la Braşov şi a dedicat Bisericii Sfântul Nicolae o poezie

Ziua lui Mihai Eminescu este celebrată astăzi şi la Braşov, oraş în care marele poet a poposit de mai multe ori. Eminescu a ajuns prima dată la Braşov când avea 14 ani. „Între 1 iulie şi 21 septembrie 1864 a însoţit trupa de teatru a lui Fani Tardini Vlădiceascu şi în sala de festivităţi a gimnaziului Andrei Şaguna (pe atunci ,,Şcolile centrale române”) sunt prezentate mai multe piese de teatru, între care şi ,,Răzvan şi Vidra” a lui B.P. Hasdeu, condiţii în care Eminescu juca rolul Ciobanului din această piesă“, spune profesorul Vasile Olteanu.

Anul următor, în luna iunie, însoţind aceeaşi trupă, formată din 20 persoane, Eminnescu a ajuns din nou la Braşov.

Ziua Mihai Eminescu la CĂLĂRAŞI. „Brâncuşi din Bărăgan” şi statuia realizată în semn de omagiu pentru poetul naţional

Ziua Mihai Eminescu, sărbătorită în fiecare an la 15 ianuarie, este marcată la Biblioteca Judeţeană “Alexandru Odobescu” printr-o şezătoare literară dedicată lui Mihai Eminescu, la 164 de ani de la naşterea sa.(1850-1889). De asemenea, în cadrul Secţiei de Copii a instituţiei se va desfăşura o dimineaţă de basm, marcându-se 185 de ani de la naşterea scriitorului, folcloristului şi povestitorului român, Petre Ispirescu. La Muzeului Dunării de Jos, joi, 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu, va fi proiectat un film documentar despre poetul neamului românesc.

Ziua Mihai Eminescu la GALAŢI. Mâna muzei marelui poet, montată în fiecare an de 15 ianuarie şi 15 iunie, doar pentru festivităţile de omagiere a lui Eminescu

Autorităţile locale sunt copleşite şi preferă să o scoată în timpul anului şi să o monteze în cele două zile în care este sărbătorit marele poet. Unii politicieni fac chiar glumiţe pe seama acestui moment penibil.

Până acum, mâna Veronicăi Micle, care ţine o făclie, a fost furată de peste 20 de ori. Din păcate, niciun hoţ nu a fost prins. Autorităţile locale au dezbătut problema pe toate părţile, iar consilierii locali au propus montarea unui sistem de monitorizare video a întregului parc, dar până acum nu s-a făcut nimic. Artistul plastic Gheorghe Andreescu a reconstituit de fiecare dată mâna muzei, iar ultima dată, autorităţile au decis să-i monteze şi o brăţară metalică, astfel încât să fie cât mai greu de furat. 

Ziua Mihai Eminescu la IAŞI. Istoria „Luceafărului“ de 3 milimetri, cea mai mică carte în miniatură din Europa, povestită de ziua lui Mihai Eminescu

În Iaşiul anului 2015 sunt încă suficiente locuri care amintesc de personalitatea poetului Mihai Eminescu, născut într-o zi de 15 ianuarie 1850. La 165 de ani distanţă, de ziua lui Eminescu, putem aminti Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", la care acesta a fost bibliotecar, dar şi director în perioada 1884-1885, Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", Muzeul "Mihai Eminescu" din Parcul Copou, teiul lui Eminescu din Parcul Copou, colecţia personală "Mihai Eminescu", care cuprinde 10.000 de piese, deţinută de Dumitru Grumăzescu, proprietarul anticariatului de pe Strada Lăpuşneanu din Iaşi reprezintă doar câteva dintre ele. Mai nou, chiar şi un controversat pasaj rutier subteran a primit tot numele "Mihai Eminescu".

Ziua Mihai Eminescu la PLOIEŞTI. Poetul a venit de două ori la Ploieşti: a făcut una dintre puţinele sale fotografii şi s-a rugat la icoana donată de ţarul Alexandru al II-lea

Poetul naţional a trecut o dată în 1878, când s-a rugat la Icoana cu trei mâini donată bisericii Maica Precista de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei, şi în 1881, când a făcut o fotografie, una dintre puţinele sale portrete, alături de Ioan Slavici şi Candiano Popescu.

Dovezile trecerii poetului Mihai Eminescu prin Ploieşti, destul de puţine, sunt, însă, susţinute de mărturii, rămase consemnate peste timp.

Una dintre ele figurează în istoria bisericii Maica Precista din Ploieşti, celebră pentru o icoană despre care se spune că este făcătoare de minuni şi care a fost donată de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei.

Ziua Mihai Eminescu la HUNEDOARA. Ziua Mihai Eminescu va fi celebrată prin recitaluri de poezii şi folclor

Biblioteca municipală din Hunedoara este în această dimineaţă gazdă pentru iubitorii de poezie. Mihai Eminescu este celebrat astăzi, prin recitaluri de poezie şi de muzică.

„În programul evenimentului vor fi: interpretarea unor scrisori de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, în lectura unui grup de elevi de la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara", un recital de muzică şi poezie şi un recital de muzică populară interpretată de Mariana Suciu şi Viorica Brânduşan Lupo, acompaniate de Marian Lupo şi Ovidiu Tănase”, a informat Silke Oprean, reprezentanta Primăriei Hunedoara.

Ziua lui Mihai Eminescu la BISTRIŢA. Viaţa de film a orfanei din Năsăud, marea dragoste a lui Eminescu. De la căsătoria aranjată, la arsenicul care i-a curmat viaţa  

În ciuda faptului că poeziile sale nu au ajuns nici pe departe la fel de populare ca cele ale iubitului său Eminescu, năsăudeanca Veronica Micle a avut o viaţă de film. Pe când avea doar 14 ani mama sa a căsătorit-o pentru a-i asigura viitorul, iar la 39 de ani la 50 de zile de la moartea lui Eminescu poeta se sinucide cu arsenic.

Veronica Micle s-a născut în 1850 la Năsăud. Îşi pierde tatăl, cizmar de meserie, chiar în anul când se naşte, acesta luptând ca voluntar şi fiind rănit în 1848, în Munţii Apuseni, sub flamurile lui Avram Iancu.

Mai mult, mama Veronicăi, Ana, moaşă de meserie, este anchetată de poliţia habsburgică. În anul în care îşi pierde soţul şi se naşte Veronica, aceasta se hotărăşte să treacă munţii în Moldova, având asupra sa doar banii încasaţi de pe vânzarea casei din Năsăud.

Ziua Mihai Eminescu. BÂRLAD. Casa Roşie, locul care adăposteşte o colecţie unică în ţară dedicată poetului nepereche

Mihai Eminescu a trecut prin Bârlad în perioada 1875-1876 în calitate de revizor şcolar. A scris o poezie inspirat de aceste locuri şi chiar menţionează numele oraşului: “Sus în curtea cea domnească,/ La domnia din Bârlad/ şade tânăr domnul Vlad...”.

La 161 de ani de la naşterea “poetului nepereche”, pe 15 ianuarie 2011, a fost inaugurat la Bârlad Centrul “Mihai Eminescu”, instituţie de cultură care adăposteşte o colecţie impresionantă dedicată poetului, patrimoniu donat de iniţiatorul acestui centru, un colecţionar împătimit: dr. Constantin Teodorescu. Acesta a adunat timp de 40 de ani cărţi, manuscrise, critică, medalistică, cartofilie, aproape tot ce este legat de numele lui Mihai Eminescu.

La acest material au participat Cristina Răduţă, Iulian Bunilă, Florina Pop, Mugurel Manea, Florentin Coman, Dorin Ţimonea, Elisabeth Bouleanu, Cosmin Zamfirache, Simona Suciu, Ionela Stănilă, Mariana Iancu, Andreea Mitrache, Bogdan Nistor, Ramona Iacobuţe, Dana Mihai, Ramona Găină, Alin Ion, Ştefan Both, Corina Macavei, Alina Pop, Daniel Guţă, Bianca Sara, Sabina Ghiorghe.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite