Mihai Eminescu, turistul nepereche de la malul mării: „Kustenge este un oraş mic, dar îngrijit“
0![Mihai Eminescu şi Veronica Micle, marea lui iubire](https://cdn.adh.reperio.news/image-6/63e42077-c0d8-4158-8781-55f7280ce940/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Astăzi, este ziua lui Mihai Eminescu. Poetul nepereche al neamului românesc, Mihai Eminescu, a stat timp de 10 zile la Constanţa, unde s-a tratat de un ulcer varicos.
Era anul 1882 când Mihai Eminescu, care avea 32 de ani, a venit la mare să se trateze de o boală a picioarelor, ca să se „curarisească“. Se luase după publicitatea care se făcea localităţii Kustenge în presa din Bucureşti: „Marea face bine la tot“.
Ca să ajungi în acele vremuri la mare nu era uşor. De la Bucureşti la Giurgiu Mihai Eminescu a mers cu trenul, apoi a luat vaporul până la Cernavodă. Prima cursă a piedut-o aşa că o noapte a dormit la un prieten de-al său. A doua zi de dimineaţă, s-a urcat din nou în tren la Cernavodă şi a ajuns, într-un sfârşit, la Constanţa. Podul de la Cernavodă, care făcea legătura între Dobrogea şi restul ţării, a fost inaugurat abia în 1985.
Pe perioada cât a stat la Constanţa, Mihai Eminescu s-a cazat la mansarda fostului Hotel D`Angleterre din zona istorică a oraşului, pe locul căruia se află astăzi Hotelul Intim. Hotelul la care a stat Eminescu a fost construit înainte de anul 1878 de către compania engleză care a construit şi calea ferată Cernavodă – Constanţa şi apoi Portul Constanţa, aşa cum ne povesteşte Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanţa.
![image](https://adevarul.ro/missing_image.webp)
Kursaal
„Kustange, un oraş mic, dar îngrijit“
Pe perioada şederii la mare, Luceafărul poeziei româneşti i-a scris trei scrisori Veronică Micle. „Scrisorile au o mare însemnătate pentru oraşul nostru, pentru că, pe lângă faptul că aici găsim evocată dragostea lui pentru Veronica Micle, este o dovadă că Eminescu a locuit, o perioadă, în oraşul de la malul mării. El spunea despre Kustenge, veche denumire a Constanţe, că este un oraş mic, dar îngrijit, iar casele au un aspect plăcut“, spune Doina Păuleanu.
Eminescu vorbeşte în scrisorile sale şi despre precursorul Cazinoului, Kursaal. A fost construit în anul 1880, în aceeaşi zonă a peninsulei, mai exact lângă Farul Genovez. Se numea Kursaal (sală de relaxare) şi era construit din lemn şi paiantă.
Pe terasa cazinoului
„Eminescu s-a plimbat pe bulevardul Elisabeta şi vorbeşte în scrisorile sale despre o terasă înaltă deasupra mării, care nu putea fi alta decât ce a cazinoului“, spune Doina Păuleanu.
Pe lângă faptul că a încercat să-şi trateze trupul, poetul nostru nepereche şi-a îngrijit şi sufletul. El descria o mare veşnic schimbătoare, pe care ar fi vrut să plutească alături de Veronica Micle.
Dar nu au apucat să se bucure împreună de întinderea nesfârşită. În 1989, când Eminescu a murit, Veronica a aşezat pe pieptul lui o cunună de „nu-mă-uita“. La scurt timp, ea s-a retras la Mănăstirea Văratec. După 50 de zile, s-a sinucis cu arsenic.
![eminescu](https://cdn.adh.reperio.news/image-d/d1c309bc-b2e3-4353-9b8d-b14258ac5031/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D673%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Pictură Claudia Mandl