FOTO „Luceafărul“ de 3 milimetri, cea mai mică carte din Europa, scoasă din anonimat de ziua lui Mihai Eminescu
0
La 165 de ani de la naşterea sa, poetul Mihai Eminescu este în Iaşi nu doar o prezenţă spirituală, ci şi una care ia cele mai diferite forme materiale, de la teiul lui Eminescu din Copou, la cea mai mică carte din Europa care îi conţine una dintre poezii, "Luceafărul", aflată în posesia colecţionarului Dumitru Grumăzescu, a cărui istorie v-o prezentăm astăzi, 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu.
În Iaşiul anului 2015 sunt încă suficiente locuri care amintesc de personalitatea poetului Mihai Eminescu, născut într-o zi de 15 ianuarie 1850. La 165 de ani distanţă, de ziua lui Eminescu, putem aminti Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", la care acesta a fost bibliotecar, dar şi director în perioada 1884-1885, Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", Muzeul "Mihai Eminescu" din Parcul Copou, teiul lui Eminescu din Parcul Copou, colecţia personală "Mihai Eminescu", care cuprinde 10.000 de piese, deţinută de Dumitru Grumăzescu, proprietarul anticariatului de pe Strada Lăpuşneanu din Iaşi reprezintă doar câteva dintre ele. Mai nou, chiar şi un controversat pasaj rutier subteran a primit tot numele "Mihai Eminescu".
Dumitru Grumăzescu are în prezent 70 de ani şi este unul dintre cei mai cunoscuţi colecţionari din ţară şi din Europa. Încă de când a citit pentru prima dată o poezie semnată de poetul Mihai Eminescu, în jurul vârstei de 15 ani, acesta şi-a făcut o promisiune pe care o respectă şi astăzi, să strângă tot ce a scris şi tot ce s-a scris despre acest om.
Colecţia Mihai Eminescu pe care Dumitru Grumăzescu o deţine a depăşit 10.000 de exemplare şi e o colecţie compactă, structurată pe tematici: carte, ziare, reviste, ilustraţii, cărţi poştale, medalistică.
Dintre cărţile semnate de Mihai Eminescu, autor tradus în peste 58 de limbi, anticarul ieşean deţine tot ce s-a tipărit în România, ediţia princeps din 1883-1884, volumul cu prefaţă de Titu Maiorescu, toate ediţiile îngrijite de Maiorescu până în 1913, revista Familia în care a debutat Mihai Eminescu, în 1866 cu poezia „De-as avea”, tot ce s-a tipărit în România, circa 800 de volume, lucrări care nu sunt menţionate în bibliografia Academiei Române.
Mihai Eminescu, prezent în spirit la anticariatul Grumăzescu de pe Strada Lăpuşneanu
Dar, una dintre cele mai impresionate piese din colecţia lui Dumitru Grumăzescu, colecţie clasată de către o
publicaţie suedeză pe locul al doilea în lume într-un top al colecţiilor personale devenite publice, este cartea în miniatură care reproduce "Luceafărul", cea mai mică carte din România şi din Europa, scrisă într-un an şi opt luni, pe foiţă de bancnotă, cu un tuş special. Ea poate fi citită doar cu o lupa specială şi mânuită cu o pensetă. Este creaţia unui specialist în miniatură din Focşani, care a păstrat misterul în privinţa identităţii sale şi felului în care a scris cartea.
Singurul detaliu făcut public a fost că, la scrierea versurilor, s-au folosit fire de păr de ied. Cartea este păstrată cu grijă, într-o cutie specială, şi pentru a o răsfoi, se foloseşte penseta. Cartea are 16 pagini, pe fiecare pagină fiind reproduse câte 6 strofe din cea mai celebră creaţie eminesciană.
Colecţia Mihai Eminescu pe care anticarul Dumitru Grumăzescu o deţine nu se află depozitată într-un singur loc şi, momentan, nu este expusă în întregime public. După ce i-a fost spart apartamentul şi i s-au sustras o parte din bunuri, printre care se numărau şi piese din colecţie, acesta a pus la păstrare piesele în mai multe locuri. Cărţile sunt în 600 de baxuri şi pentru a fi expuse public Grumăzescu a solicitat municipalităţii un spatiu în care să le pună, după ce va desface cu studenţii bax cu bax şi le va inventaria.
"Vreau să donez municipalităţii anul acesta când îşi va face muzeu lucruri foarte interesante despre Iaşi, cărţi editate la tipografii ieşene", precizează colecţionarul.
Dumitru Grumăzescu vorbeşte despre Mihai Eminescu ca şi cum ar fi fost foarte buni prieteni, dar şi cu mult respect şi admiraţie. A realizat chiar 400 de fişe cu obiceiuri ale lui Eminescu. În Iaşi este recunoscut pentru apropierea sa de opera şi viaţa poetului şi tocmai de aceea i se pun întrebări dintre cele mai diverse.
"Când bea, lui Eminescu îi plăcea să cânte cu prietenii „eu sunt Barbu Lăutaru, starostele şi cobzarul”, avea o voce frumoasă. Când era la Viena, la Berlin, când se ducea la cluburile unde se întâlnea cu studenţii români, când intra spunea „trăiască naţia!” şi toţi se ridicau şi spuneau „sus naţia!”, povesteşte Grumăzescu.
De asemenea, Dumitru Grumăzescu precizează dacă este întrebat despre preocuprile poetului, dincolo de viaţa literară că acesta era atras şi de medicină. În rapoartele sale ca revizor şcolar spunea de ce boli suferă copiii şi cam ce tratamente ar trebui să li se dea, cum învaţă în şcoli neîncălzite.
"Vin la mine oameni care mă întreabă cum a murit Eminescu, otrăvit, împuşcat. Şi eu le spun că el a fost un om normal ca noi toţi, a iubit, a înjurat, a fumat, a băut un pahar de vin bun."
Ziua Mihai Eminescu. Poetul, un taciturn în perioada sa de şedere la Iaşi
Mihai Eminescu a jucat un rol important în făurirea limbii moderne româneşti. Asta s-a început de aici, de la Iaşi, tocmai de aceea, Iaşiul este şi Iaşiul lui Eminescu. Însă, subliniază Dumitru Grumăzescu, "la Iaşi, Eminescu a fost un pic mai taciturn".
Nu ieşea foarte mult în lume, dar mergea des la saloanele literare organizate de către doamnele din lumea bună a Iaşiului, cum era şi Veronica Micle, soţia rectorului Universităţii ieşene la acea vreme.
Atunci cînd frecventa locuri publice, îi plăcea să meargă la Bolta Rece cu Creangă, la Trei Sarmale, la o cârciumioară în Podul de Piatră, Jijia, la Trei Salcâmi, sus în Tătăraşi. Erau cârciumioare foarte intime, unde se întâlneau studenţii şi profesorii.
Mihai Eminescu a făcut parte, de asemenea, din Junimea ieşeană care avea să dea oameni politici, să creeze un curent politic extraordinar. De aici s-au mutat Convorbirile Literare la Bucureşti.
"Opera jurnalistică a lui Mihai Eminescu este istoria poporului român. Noi nu avem nevoie de manuale de istorie alternative dacă citim opera sa. Dar Eminescu nu a fost politician, a fost un gânditor politic ale cărui idei sunt rumegate şi astăzi de către unii în Parlament. El spunea că mica Belgie trage în balanţă economică mai mult decât marea Rusie. Destoinicia unei naţii nu stă în întinderea geografică, ci înlăuntrul sufletului ei. Deci Eminescu a fost implicat în viaţa istorică, economică, politică. Sfaturile pe care le dădea el despre folclorul românesc, despre teatrul românesc sunt extraordinare, dar puţini se mai apleacă asupra lor", crede Grumăzescu.
Orice curios care intră în Anticariatul Grumăzescu de pe Strada Lăpuşneanu din Iaşi îl poate cunoaşte putin mai bine pe Mihai Eminescu din multele amănunte pe care le-a colecţionat în memorie proprietarul locaţiei, dar şi din cele cateva volume rare semnate de poet şi expuse aici, este întâmpinat de o statuieta a lui Eminescu şi de un tablou care acoperă un perete întreg.
Ca în fiecare an, şi in 2015, pe 15 ianuarie, de ziua poetului, Dumitru Grumăzescu organizează un moment Eminescu, un recital şi o evocare cu prietenii, cu întrebări. "E mult mai important să îl cunoaştem pe Eminescu prin opera sa", concluzionează acesta. El recunoaşte şi că va urmări tot ce se va scrie şi se va publica legat de Eminescu până va închide ochii, pentru a mai adăuga piese unice la colecţia sa pe care o va lăsa moştenire Iaşiului şi doar Iaşiului.
Mai puteţi citi:
Sfinţi cu aură neagră în biserica lui Eminescu de la Ipoteşti
Geniul lui Eminescu, examinat la microscop şi în japoneză
Dumitru Grumăzescu, ocrotitorul moştenirii eminesciene: „Am spălat şi WC-ul ca să obţin o carte“
Se încarcă comentariile...
