Ziua Mihai Eminescu. La Alba Iulia în 1866: a participat la dezbateri culturale, apoi a făcut un popas la hanul „La Istrătoaie“
0
Ziua Mihai Eminescu marchează, joi (15 ianuarie), 165 de ani de la naşterea poetului naţional. Mihai Eminescu, cel care avea să ajungă „poetul nepereche“ a participat, în vara anului 1866, la lucrările ASTREI, ce au avut loc la Alba Iulia. A poposit şi la un han din centrul oraşului.
Alba Iulia a găzduit, în august 1866, cea de-a şasea adunare a ASTREI (Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român), Potrivit scriitorului Ion Mărgineanu, configuraţia zilei de 27 august 1866 arăta astfel: „dimineaţa, slujbe în bisericile româneşti din oraş, iar după amiază, la orele 17, şedinţe preliminare a Comitetului Asociaţiunii, cuvântări şi predici, în Biserica ortodoxă Maieri I, din oraş“. Participanţii au luat hotărârea ca deschiderea oficială a adunării să se facă a doua zi, la ora 9. Seara a avut loc concertul de vioară al Elizei Circa, care lua lecţii la Viena de la celebru Iosif Hallmesberger.
Ziua Mihai Eminescu - Popas la hanul „La Istrătoaie“
Din mărturiile rămase de la participanţii la Adunare aflăm că Eminescu a fost văzut la Alba Iulia, în prima zi, în Biserica din Maieri I, unde a asistat la prelegeri şi dezbateri. „Discursurile lui T. Cipariu, A. Şaguna, Aron Densuşianu, Iosif Hodoş, Ioan Axente Sever l-au marcat pentru toată viaţa pe Eminescu. Au fost adevărate lecţii de «povăţuire» şi demnitate. După şedinţă, Mihai Eminescu dispare, e revăzut seara de către Elie Damian Domşa, din Blaj ce avea „cvartir” (cazare), în centrul oraşului «La Istrătoaie», care-l şi cheamă să se cazeze aici“. Se spune că Eminescu acceptă propunerea şi doarme pe o rogojină întinsă pe jos cu capul pe o pernă din paie. Hanul «La Istrătoaie» se afla pe latura de răsărit a parcului oraşului, pe locul unde ulterior s-a ridicat Hotelul „Europa“, iar acum se află magazinul Romarta Tineretului.
Ziua Mihai Eminescu - Urmele poetului naţional la Alba Iulia
O placă comemorativă pusă de Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” aminteşte de popasul lui Mihai Eminescu: „În acest loc s-a aflat hanul «La Istrătoaie», unde a poposit geniul poeziei româneşti“. Strada Parcului de-atunci se cheamă acum „Fr. Mistral”. „Nu era fantastic să se numească „Mihai Eminescu”?, se întreabă scriitorul Ion Mărgineanu. „Ne-am adunat în faţa hanului" «La Istrătoaie», consemnând vibraţiile adânci ale unei conştiinţe naţionale de excepţie: Eminescu. Iată-l printre noi, ca un sfânt, ne mulţumeşte adâncindu-şi paşii în sufletul nostru!“, spunea scriitorul în momentul în care a fost dezvelită placa comemorativă. Despre locurile şi timpul afectat de Eminescu manifestărilor Astrei de a doua zi (28 august 1866) nu s-au păstrat informaţii precise. Luând în considerare însă pasiunea lui pentru cunoaştere, amintirea unor personalităţi cunoscute atunci în publicistica sa de mai târziu şi unele impresii care au marcat opera sa ulterioară, se apreciază de către specialişti că el nu putea să lipsească de la discursurile lui Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, I. Hodoşiu.Tot din aceste considerente nu ar fi exclus să fie participat şi la unele dezbateri. „Apreciez că tot restul timpului petrecut la Alba Iulia, în cele două zile ale verii anului 1866, a fost folosit de Eminescu pentru a vizita oraşul, atât cel de jos, cu puţinele lui obiective existente pe la mijlocul secolului al XIX-lea, cât, mai ales, cel de sus, cuprins între fortificaţiile Cetăţii Alba Carolina, Monumentele şi vestigiile ce mai puteau fi văzute la acea dată, trebuie să-i fi pricinuit mari emoţii şi sentimente de compasiune pentru suferinţele poporului român şi ale fruntaşilor săi“, apreciază profesorul Ioan Pleşa, în studiul „Gânduri privind itinerariul albaiulian a lui Mihai Eminescu din 1866“.
Cu excepţia câtorva apropiaţi, precum juristul Ştefan Cacoveanu, locuitorii Alba Iuliei de atunci şi de mai târziu nu l-au cunoscut pe Mihai Eminescu ca persoană fizică, dar i-au cunoscut, încă de la debut, magnifica şi unica lui operă poetică. După 1918, o stradă din oraş a primit numele „Mihai Eminescu“, la fel şi parcul parcul central, cel în care poetul vroia, de nevoie, să doarmă pe o bancă, în noaptea de 27/28 august 1866. „În primele luni ale anului 1929, cu prilejul pregătirilor ce se făceau pe plan central şi local pentru aniversarea a 10 ani de la Marea Unire, s-a propus ca, în cadrul amplelor serbări naţionale din oraş să fie amplasată şi dezvelită şi statuia poetului naţional nepereche Mihai Eminescu. Din păcate, timpul scurt rămas până la serbări, ca şi limitarea mijloacelor materiale afectate pentru organizarea acestora, au amânat «sine die» realizarea acestei inimoase iniţiative“, mai subliniază Ioan Pleşa. Un bust al marelui poet a fost realizat şi amplasat pe Aleeea Scriitorilor din Alba Iulia abia după 1989.
Ziua Mihai Eminescu - Popasul de la Blaj
Prezenţa lui Mihai Eminescu în Alba Iulia, în urmă cu 149 de ani, este strâns legată de şederea sa la Blaj, în perioada mai-septembrie 1866. Vorbim de vremea în care Şcolile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte" din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei. A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire" (găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese. Din mărturiile rămase aflăm că Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era "expert".
Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci. În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la 40 de kilometri de Blaj. (Articol scris de NICU NEAG)
Măgărarul cu poveşti minunate şi scalda în Târnavă, în amintirile lui Mihai Eminescu despre Blaj
Se încarcă comentariile...
