VIDEO Dezbatere Historia. Generalul Constantin Degeratu: Rusia ar putea deveni stat vecin cu România
0
Situaţia din estul Ucrainei se degradează de la o zi alta. Ieri, nouă militari ucraineni au fost ucişi, iar alţi 20 au fost răniţi în atacuri comise de către separatişti proruşi. În tot acest context, care este strategia Moscovei în privinţa Ucrainei? Dar în ceea ce priveşte Republica Moldova şi Transnistria? La aceste întrebări, dar şi la multe altele au răspuns generalul Constantin Degeratu şi istoricul Constantin Corneanu.
Constantin Degeratu: „Se întâmplă evenimente care, după planul iniţial, probabil că trebuiau să se întâmple mai devreme. Teza lui Putin este că intervenţiile sunt pentru a preveni ca naţionaliştii ucraineni să facă victime în rândul populaţiei.
Este una din lecţiile ultimilor 25 de ani: nu s-a descoperit de nicio ţară o activitate care să contracareze o insurgenţă fără pierdere de vieţi omeneşti.
Armata ucraineană nu este pregătită să rezolve paşnic agresivitatea proruşilor. Dacă nu se stabileşte clar că există agresor, vor continua să existe victime în rândul ucrainenilor.”
Întrebat ce s-ar putea întâmpla cu regiunile separatiste, unde nu se mai ştie clar cine este agresorul şi cei agresaţi, istoricul Constantin Corneanu spune că „dacă nu ai un suport popular, nu poţi să continui, acolo vor fi veşnic discuţii până când nu vine o forţă internaţională. Conflictul acesta va împiedica pentru multă vreme dezvoltarea Ucrainei şi intrarea în UE”.
„25 mai este o zi a speranţei, ar trebui să se facă un pas spre soluţionarea conflictului, dar faptul că va fi ales un preşedinte, nu schimbă datele problemei pentru agresor. Problema este a respectării tratatelor, pe care Rusia le consideră doar armistiţii”, a adăugat generalul Constantin Degeratu.
„Nu ne putem aştepta la nimic bun în ceea ce priveşte siguranţa României"
Constantin Degeratu (foto dreapta): Întreaga zonă estică şi sudică rămâne în afara controlului ucrainean, nu avem cum să ne aşteptăm la nimic bun în ceea ce priveşte siguranţa României.
Avem două eşecuri majore: în primul rând nu am anticipat corect evoluţia evenimentelor, noi am crezut că va funcţiona cooperativa de siguranţă, ori Rusia ne arată că nu. Al doilea eşec major este în domeniul informaţiilor, nimeni nu cunoaşte planul real al Federaţiei Ruse, drept urmare putem să anticipăm după exemplul istoric de până acum care ne arată că niciun agresor nu se opreşte singur, doar atunci când este oprit.
Este foarte posibil să avem, începând de anul acesta sau de anul viitor, ca vecin, din nou Rusia şi s-ar putea să-i avem vecini la frontierele fostei URSS.
Acest fapt ar obliga România să intre într-o paradigmă de confruntare, să cheltuiască mult mai mult pentru protejarea integrităţii teritoriale, ceea ce va fi costisitor pentru economie şi societatea românească nu este pregătită să accepte o astfel de situaţie.
Rusia a dat dovată că acceptă armistiţie, dar nu şi cooperare pe termen lung.
Constantin Corneanu (foto dreapta): Probabil că odată ce se alege un nou preşedinte în Ucraina, comunitatea internaţională se va putea aşeza la masă să discute redesenarea graniţelor europene.
Întrebat ce putem face în cazul agresiunilor de tip război psihologic, Degeratu spune că acţiunile de insurgenţă sunt posibile numai pentru că în spatele lor sunt diviziile de tancuri şi de blindate. Trebuie văzută problema din mai multe dimensiuni: politico-militară (noi credem în forţa tratatelor, articolul cinci este sacru), operaţionalizare, dimensiunea strategică militară şi dimensiunea operaţională. După 1990, nu a mai fost nevoie de dimensiunea operaţională, la ora actuală noi nu suntem pregătiţi.
Constantin Degeratu: Trebuie să ne facem lecţiile noastre, ştim că Polonia acţionează destul de ferm acum, trebuie făcute eforturi de a aduce NATO în adâncime în zonă, statele mari trebuie să înţeleagă că apărarea libertăţii se face acum aici. (...) Occidentul este pe punctul de a ieşi din criza economică, ori pentru a reuşi asta, s-au redus coturile de război.
Rusia exploatează slăbiciunile UE
Constantin Corneanu: Relaţia ungaro-rusă cred că are legături cu visul la o Ungarie mare. Se pune problema slăbiciunilor Uniunii Europene exploatate de Rusia. (Rusia investeşte 15 miliarde de euro în Ungaria - gaze şi energie electrică din centrale nucleare ruseşti)
Constantin Degeratu: Ar trebui să se adopte mecanisme de sancţionare pentru atitudini politice de negare a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Citeşte şi:
INFOGRAFIE Sondaj: pe români îi nelinişteşte conflictul dintre Rusia şi Ucraina
Potrivit cercetării INSCOP Research, 61,9% din respondenţi se declară îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de un eventual conflict armat în ţara cu care ne învecinăm în nord şi în sud-est
Ucraina: Război între oligarhi şi separatişti
Contestaţi în urmă cu doar câteva luni de ucraineni, oligarhii au reuşit să revină în prim-planul scenei politice a fostei republici sovietice. Unul dintre ei, Petro Poroşenko, are şanse să devină preşedinte.
Se încarcă comentariile...
