Un secol de Grigorescu

Cu ocazia comemorării a 100 de ani de la moartea pictorului, Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte o expoziţie specială care cuprinde peste 200 de lucrări semnate de fondatorul

Cu ocazia comemorării a 100 de ani de la moartea pictorului, Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte o expoziţie specială care cuprinde peste 200 de lucrări semnate de fondatorul picturii române moderne.

Expoziţia este deschisă până pe 30 martie şi reprezintă una dintre cele mai mari retrospective ale artistului organizate în ultimele decenii.

230 de lucrări de pictură şi grafică având ca temă peisajul, domeniu în care artistul român a excelat şi care reprezintă o componentă semnificativă a operei sale, sunt expuse la MNAR.

Printre lucrările expuse se numără unele celebre, cum ar fi "Andreescu la Barbizon", "Roşiorul", "Studiu pentru atacul de la Smârdan", "Toamna la Fontainebleau" sau "Fete lucrând la poartă", dar şi unele care nu au aceeaşi notorietate, precum "Prinţul Carol trecând în revistă prizonierii turci", care este realizată monocrom.

Sâmbetele de 26 ianuarie şi 23 februarie, începând cu ora 13.00, publicul are ocazia de a vizita cu un ghid, în regim de gratuitate, expoziţia temporară a pictorului Grigorescu. De asemenea, pe lângă prezentarea operelor sale expuse, publicul va fi instruit asupra biografiei artistice şi a particularităţii operei sale.

Simbol al picturii moderne româneşti

Nicolae Grigorescu, primul dintre fondatorii picturii române moderne, este urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian.

El s-a născut în anul 1838, în judeţul Dâmboviţa. În perioada 1848-1850, Grigorescu îşi face ucenicia în atelierul pictorului ceh Anton Chladek, unde pictează icoane pentru biserici.
La vârsta de 23 de ani, pictorul pleacă să studieze la Şcoala de Belle-Arte din Paris.

"Întoarcerea de la bâlci", o ultimă lucrare

În toamna anului 1861, tânărul Grigorescu pleacă la Paris, unde intră la Şcoala de Belle-Arte, frecventând atelierul lui Sebastien Cornu, unde este coleg cu Renoir. Conştient de propriile-i lacune în formaţia artistică, va studia în primul rând desenul şi compoziţia.

După 1890, Grigorescu se mută la Câmpina, unde se dedică picturilor cu teme rustice, şi pictează ţărănci, care cu boi şi peisaje. La moartea sa, în anul 1907, pe şevaletul din atelierul pictorului se afla o ultimă lucrare, şi aceea neterminată, intitulată "Întoarcerea de la bâlci".

Nicolae Grigorescu este autorul celebrului tablou "Carul cu boi", realizat în anul 1899. Printre lucrările sale se mai numără şi "Ţărancă voioasă" (1894), "Ţărancă din Muscel", "Car cu boi pe înserat" şi "Fetiţa cu basma roşie". Operele sale au adus o schimbare majoră în evoluţia picturii pe plan naţional.

Picturi celebre

Printre cele 230 de lucrări semnate de marele pictor care sunt prezentate publicului în cadrul expoziţiei care comemorează 100 de ani de la moartea artistului, se numără şi:
1. "Fete lucrând la poartă"; 2. "Toamna la Fontainebleau"; 3. "Andreescu la Barbizon".