Producții europene pe marile ecrane, Grogu revine, iar MȚR împlinește 120 de ani. Cărți, expoziții și muzică în septembrie
Odată cu toamna se schimbă și ritmul orașului, iar agenda culturală se umple de povești despre mister, credință, aventură, tradiție și călătorii. Iată câteva dintre titlurile și evenimentele care merită trecute pe lista lunii septembrie.

De pe malurile Mediteranei
„Crima de la etajul 3“, noul film al regizorului francez Rémi Bezançon, este o comedie neagră, cu accente polițiste, în care curiozitatea pentru viața vecinilor se transformă într-o investigație riscantă. François Tarnowski (Gilles Lellouche), un romancier mizantrop, își petrece zilele în pijamale, în timp ce partenera sa, Colette Courreau (Laetitia Casta), profesoară la Sorbona și specialistă în Alfred Hitchcock, tânjește după mai multă aventură. Când Colette începe să creadă că vecinul lor, Yann Kerbec (Guillaume Gallienne), și-a ucis soția, cei doi pornesc pe urmele unui mister în care realitatea și ficțiunea se amestecă.

De pe malul spaniol al Mediteranei, regizoarea Alauda Ruiz de Azúa ne aduce „Duminicile“ („Los domingos“), o dramă de familie despre credință, alegeri personale și limitele iubirii dintre oameni. La 17 ani, Ainara (Blanca Soroa), o adolescentă strălucită și idealistă, anunță că se gândește să renunțe la planurile pentru facultate pentru a deveni călugăriță. Decizia ei provoacă o ruptură în familie, iar Maite (Patricia López Arnaiz), mătușa fetei, Iñaki (Miguel Garcés), tatăl ei, și Pablo (Juan Minujín), partenerul lui Maite, sunt obligați să-și confrunte propriile convingeri. Din distribuție mai fac parte Mabel Rivera și Nagore Aranburu. Filmul a câștigat numeroase premii la festivalurile europene, cinci dintre ele fiind adjudecate la ediția cu numărul 40 a Premiilor Goya, varianta spaniolă a Oscarurilor.
În cinematografe:
„Crima de la etajul 3“, din 11 septembrie
„Duminicile“, din 25 septembrie
Filmele sunt distribuite de Independența Film
Sărbătoarea țăranului român
În calendarul satului românesc, Ziua Crucii, sărbătorită la 14 septembrie, nu este doar o zi cu semnificație religioasă. Este un prag al anului, momentul în care vara începe să se retragă, iar natura și oamenii se pregătesc pentru toamnă. Este timpul în care se culeg ultimele plante de leac, se încheie anumite munci ale câmpului și se păstrează rânduieli vechi, transmise din generație în generație. În jurul acestei sărbători populare este construit și anul acesta programul Zilelor Muzeului Țăranului, ajunse la cea de-a XIV-a ediție, eveniment desfășurat între 9 și 20 septembrie.
Ediția din acest an are însă o semnificație aparte: muzeul împlinește 120 de ani de la întemeiere, iar de trei decenii poartă și amprenta unuia dintre cele mai importante trofee europene din lumea muzeală, premiul EMYA (European Museum of the Year Award). În acest context este lansat proiectul „Experimentând cu trecutul. 120 de ani de patrimoniu și reinventare“, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. O parte a programului se suprapune cu Zilele Europene ale Patrimoniului, ajunse la cea de-a XXXIV-a ediție.

Muzeul rămâne deschis zilnic prin expoziția permanentă, cu acces din Șoseaua Kiseleff nr. 3, iar alături de ea pot fi vizitate mai multe expoziții temporare: „Furci de tors românești din Banat. Colecții și colecționari. Simona și Alexander Megerle“, „ALB PE ALB. Ii, broderii, dantele“, retrospectiva „TESCANI 50“ și „NISCRIATI [nescrise]. Exporiment Lila Passima“. Lor li se adaugă „Vămile văzduhului“, de Valeriu Șușnea, și expoziția de grup MNȚRplusCinci.
Cinematograful muzeului devine, la rândul său, un punct important al programului, găzduind mai multe seri din cadrul Bucharest Short Film Festival, cu secțiuni dedicate filmului românesc, documentarului, experimentalului și ficțiunii internaționale, precum și două masterclass-uri de regie coordonate de Tibo Pinsard. În grădina de vară, proiecțiile se mută sub cerul liber, printre filme aflându-se „Visătorii“, de Bernardo Bertolucci. Și meșteșugul își găsește locul în această întâlnire cu lumea satului. În curtea interioară se desfășoară Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri, cu mai multe ateliere practice.
În umbra universului „Peaky Blinders“. Cillian Murphy: „Cititul este cea mai profundă formă de empatie“Ediția din 2026 este, astfel, deopotrivă o privire spre trecut și un exercițiu de imaginație pentru viitor: o celebrare a celor 120 de ani de istorie a muzeului, dar și începutul unui proiect central care va continua dincolo de cele două săptămâni ale festivalului.
Muzeul Național al Țăranului Român
Șoseaua Kiseleff nr. 3, București
9-20 septembrie
Hotel California, jumătate de secol
Acum 50 de ani, un hotel imaginar devenea una dintre cele mai recognoscibile adrese din istoria muzicii rock. Lansat în 1976, „Hotel California“, al cincilea album de studio al trupei Eagles, include nouă piese, între care „Hotel California“, „New Kid in Town“ și „Life in the Fast Lane“. Piesa care dă numele albumului a primit premiul Grammy pentru Melodia Anului, iar albumul a fost nominalizat la Albumul Anului. În 2008, „Hotel California“ a fost inclus în Grammy Hall of Fame.
THE BABY is back
A fost odată, într-o galaxie foarte îndepărtată, un vânător de recompense care nu vorbea prea mult și un copil misterios care avea să-i schimbe drumul. Povestea lui Din Djarin și Grogu, începută pe Disney+ în 2019, a ajuns pe marele ecran în această vară, iar acum se întoarce acasă. Din 2 septembrie, „Star Wars: The Mandalorian and Grogu“, regizat de Jon Favreau, poate fi văzut pe Disney+. În film, după căderea Imperiului, Din Djarin (Pedro Pascal) și tânărul său ucenic Grogu sunt chemați de Noua Republică să înfrunte noi amenințări, într-o aventură care îi poartă prin alte colțuri ale galaxiei. Pe lista distribuției o găsim și Sigourney Weaver, iar Martin Scorsese și Jeremy Allen White își împrumută vocile personajelor.

Întoarcerea celor doi pe Disney+ vine cu încă două povești. „Star Wars: The Mandalorian and Grogu Official Podcast“ deschide ușa către culisele filmului, reunind povești ale actorilor și ale echipei care l-a creat. Iar „LEGO Star Wars: The Mandalorian“ privește către începuturile aventurii într-o cheie cu totul diferită: specialul animat reinterpretează, cu umorul specific universului LEGO, poveștile celor trei sezoane ale serialului.
Actorii din „Berlin“, despre artă, masculinitate toxică și vulnerabilitate într-un jaf inspirat de Leonardo da Vinci: „Încrederea este mai greu de câștigat decât dragostea“De la înălțime
Un om poate străbate lumea de multe ori și totuși să descopere, de fiecare dată, un alt fel de a o privi. Pentru David Neacșu, alpinist, explorator și călător, drumurile au însemnat nu doar vârfuri cucerite și locuri îndepărtate, ci mai ales oameni și poveștile lor. După „Cartea înălțimilor“, apărută la Humanitas în 2023, „Cartea inimilor“ continuă această călătorie, de la munții lumii la sufletele celor întâlniți pe drum.

Prima expediție românească pe Everest, pe care Neacșu a organizat-o și condus-o în 2003, este doar unul dintre reperele unei vieți petrecute în mișcare. Kilimanjaro, Aconcagua, McKinley, Carstensz Pyramid, Vinson, jungla amazoniană, taigaua siberiană sau teritoriile nordice ale Canadei alcătuiesc harta unei pasiuni care nu pare să cunoască granițe. A urmărit viața populațiilor indigene din Peru, Papua Noua Guinee, Kenya, Uganda, Tanzania, Borneo, Alaska și alte colțuri ale lumii, iar pescuitul la răpitor cu năluci artificiale a devenit o altă formă de apropiere de natură. În „Cartea inimilor“, aceste experiențe se transformă în povești despre călătorie, natură, libertate, prietenie și întâlnirea cu ceilalți. Este o carte în care harta lumii devine, treptat, o hartă a oamenilor pe care exploratorul i-a întâlnit și a lucrurilor pe care le-a învățat de la ei.




















































