Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu: „Am de partea mea pe marii creatori de cultură“

Vlad Alexandrescu, invitat în studioul Adevărul Live                FOTOGRAFII: Eduard Enea

Noul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, aflat în direct la Adevărul Live, susţine că a fost mandatat de stradă şi, având şi susţinerea oamenilor importanţi, şi-a propus să atragă şi sectorul independent. De-aici, numărul mare de consilieri tineri şi foarte tineri.

„Cultura are legătură cu strada. Cei adunaţi la Colectiv se adunaseră pentru un eveniment cultural, să lanseze un album de rock sau să facă fotografii de artă. La fel, şi cei care s-au strâns în stradă să ceară demisia guvernului Ponta aveau legătură cu cultura, erau reprezentanţi ai ONG-urilor sau chiar ai unor instituţii culturale“, a spus ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, invitat în studioul Adevărul Live. „Am fost adus la putere de stradă. Întotdeauna mă raportez la momentul zero, care a fost momentul numirii guvernului Cioloş prin voinţa străzii“, a completat invitatul.

„În ce mod vă influenţează faptul că sunteţi nepotul lui Tudor Vianu?“. „Mă obligă acest fapt. Mi-am pus la dispoziţia statului competenţele mele“, a fost răspunsul ministrului.

„Oricum, am de partea mea pe marii creatori de cultură. Problema era să-i atrag de partea mea şi pe cei care nu au beneficiat de fonduri până acum, sectorul independent“, a explicat Vlad Alexandrescu prezenţa consilierilor săi foarte tineri.

FOTO: Eduard Enea

„Cum aţi adoptat această strategie, cu consilieri foarte tineri? În plus, comunicaţi toate deciziile pe facebook“.

„Mă simt mandatat de stradă, şi strada aşa a funcţionat, pe reţelele de socializare. Am găsit un site extrem de îmbătrânit, care din când în când cade.“ „

„Da, mi-e teamă să nu fi fost un cyberatack. Toată structura de comunicare este cu câţiva studenţi voluntari, lucrează neplătiţi de trei luni de zile“, a dezvăluit ministrul din culise.

„Ce ne facem că aseară Ungaria a luat un Oscar, pentru un film foarte bun, iar în România se strânge din ce în ce mai tare robinetul?“.

„Ungaria, cu toate că e o ţară mai mică, e mult mai coerentă în legislaţie“, a fost răspunsul lui Vlad Alexandrescu.

„Mă bucur că cinematografele de pe Magheru au fost închise. Ele sunt nişte sicrie, şi statul român aducea copii acolo. Ca părinte, am luat atitudine atunci când şcoala îi ducea pe copii acolo la cinematograf, spunând că nu sunt de acord ca statul să aducă în nişte sicrie pe consumatorii de cultură“, a mai declarat Vlad Alexandrescu. „Nu putem să mutăm Teatrul Nottara dintr-un sicriu în alt sicriu, de-aceea a căzut varianta mutării în fostul sediu ARCUB“, a explicat ministrul.

„Aţi avut un război public cu Ion Caramitru“.

„Am convenit împreună cu dl Caramitru să reluăm procesul de revizuire a textelor de lege, pe baza unui grup de lucru numit de ministru, din care şi el va face parte“, a fost explicaţia lui Alexandrescu.

Cele mai importante teme discutate:

    Cinematografie:

Una dintre priorităţile mandatului meu, aşa cum am spus-o, încă de la început este Cinematografia. Am adus în echipa mea un consilier pentru Cinematografie şi chiar un Secretar de Stat care au, împreună cu mine, acest obiectiv. E un lucru la care lucrăm deja, şi lucrăm în acelaşi timp pe mai multe direcţii: CNC, România Film – sălile de cinema, o nouă lege a cinematografiei, şi găsirea unor surse de finanţare pentru crearea unui fond cinematografic.

Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC)

-  în 26 februarie a fost lansat primul concurs de proiecte cinematografice după un an de pauză, timp în care industria de film din România a stagnat; e un moment important şi aşteptat de cineaştii şi producătorii de cinema din România;

-  concursul va fi finalizat la începutul lunii mai, chiar înaintea Festivalului de Film de la Cannes;

-  pentru cel de-al doilea concurs al anului, care va avea loc în toamnă, consiliul de administraţie al CNC pregăteşte un nou regulament de concurs, îmbunătăţit, pe baza consultării cu breasla; termenul-limită până la care Ministerul îşi propune, în colaborare cu consiliul de administraţie al CNC, să finalizeze noul regulament, este 30 iunie;

-  de asemenea, la nivelul Ministerului Culturii şi al CNC, pregătim un regulament nou de concurs, ca şi o restructurare a instituţiei, proiecte pe care le dezvoltăm în paralel cu noua lege a cinematografiei, o prioritate strategică a Ministerului pentru 2016.

România Film şi sălile de cinema din România

-  este în desfăşurare concursul pentru desemnarea noului consiliu de administraţie al România Film, regie autonomă aflată sub autoritatea Ministerului Culturii care gestionează un număr semnificativ de săli de cinema din România (aproximativ 20 încă funcţionale), câteva zeci nefuncţionale; în aproximativ o lună un nou consiliu al România Film va fi numit de Ministrul Culturii, acesta având apoi trei luni la dispoziţie pentru a găsi soluţii de redresare a sistemului de săli de cinema din România;

- Ministerul Culturii a trimis recent câte o scrisoare fiecărui consiliu local din România care a primit în gestiune săli de cinema de la România Film, pentru a afla care sunt intenţiile acestora cu privire la revitalizarea cinematografelor; intenţionăm să sprijinim cu expertiză consiliile locale în demersul de repunere în funcţiune a sălilor de cinema.â

Noua Lege a cinematografiei

- lucrăm la conceperea unei noi legi a cinematografiei, pe care ne propunem să o finalizăm în a doua jumătate a lunii iunie; vom avea expertiză pentru dezvoltarea ei din partea CNC Franţa, cu care suntem în tratative de a semna o nouă convenţie în cadrul Festivalului de Film de la Cannes, din luna iunie;

Proiect de lege care prevede reintroducerea unei contribuţii de 4 la sută din profitul anual realizat operatorii economici care organizează jocuri de noroc pentru constituirea fondului cinematografic

- Ministerul Culturii susţine adoptarea unui act normativ aflat momentan în comisia pentru Cultură, arte şi mijloace de informare în masă, care prevede completarea articolului 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, prin care se doreşte reintroducerea unei contribuţii de 4 la sută din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc pentru constituirea fondului cinematografic. Acest proiect de lege a primit, aşadar, avizul favorabil al Senatului, rămânând să vedem dacă îl va primi şi pe al Camerei Deputaţilor. Ar fi o sursă de venit suplimentară foarte importantă pentru fondul cinematografic, care asigură producţia de filme în România.

 Industriile Creative

Sectoarele culturale şi creative încep să ocupe un rol semnificativ în economia României, având un aport însemnat la PIB-ul naţional. Se constată un trend ascendent în ultimii ani. În 2009, industriile creative reprezentau 4,2% din PIB, în 2013, 6,5%, iar în 2014 au depăşit 7%. Trebuie spus că la nivelul Uniunii Europene industriile creative au devenit un punct principal de interes, atât prin dezvoltarea intensă a sectorului privat, cât şi prin atenţia şi susţinerea pe care au obţinut-o la nivel de politică publică. Acestea se datorează în primul rând conştientizării impactului lor economic asupra PIB-ului.  

Am hotărât să lansez, în premieră la Ministerul Culturii, două sesiuni de selecţie pentru finanţarea de proiecte în domeniul Industrii şi Comunităţi Creative. În acest sens, Ministerul Culturii va iniţia zilele acestea procedura de selecţie prin Programul CultIN.

Industriile Creative sunt acele sectoare ale creaţiei şi dezvoltării tehnologice ce generează profit şi care regândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale şi naţionale: arhitectură, meşteşuguri, design (e.g. grafic, vestimentar, de produs), media digitale (e.g. dezvoltare software, web design, aplicaţii mobile, dezvoltare jocuri web), film, radio, TV (e.g. producţie video).

Acest program are ca principal obiectiv stimularea şi motivarea comunităţii creative pentru a genera iniţiative şi produse competitive cu valoare de creştere economică (economie creativă) şi de coeziune socială în oraşele şi regiunile ţării.

Sectorul industriilor creative este relevant atât pentru capitalul cultural cât şi pentru capacitatea de a genera profit la nivel naţional, contribuind la dezvoltarea sectorului independent şi public. Astfel, Programul CultIN, în latura sa dedicată industriilor creative, va fi axat pe sprijinirea acelor acţiuni care vor aduce beneficii în regiunile României în care acest concept este mai puţin prezent şi care vor determina dezvoltarea huburilor şi clusterelor creative şi a polilor de competitivitate regională. Se va pune un accent deosebit pe proiectele care valorifică resursele umane creative locale, în funcţie de valoarea lor şi de industriile culturale şi creative dominante pentru un oraş sau o regiune anume.

În acest sens, Ministerul Culturii se angajează în acest an de a organiza două sesiuni de selecţie pentru finanţarea nerambursabilă în conformitate cu noua direcţie strategică, în limită a cinci sute de mii de lei ( 500.000 RON) fiecare. Normele metodologice vor fi anunţate pe site în cursul acestei săptămâni.

De asemenea, Ministerul Culturii va organiza concursuri de selecţie pentru diferite direcţii strategice ce vor fi anunţate şi va susţine proiecte reprezentative pe plan naţional şi internaţional considerate prioritare din următoarele categorii: 

  1. Proiecte Consolidate – Proiecte Culturale cu caracter unic, dezvoltate în timp, care şi-au dovedit importanţa pe plan naţional şi internaţional. 

  2. Proiecte ale Uniunilor de Creaţie – Proiecte considerate prioritare de către Uniunile de Creaţie. 

  3. Proiecte ale Minorităţilor. 

  4. Proiecte autonome ale Instituţiilor din Subordine, a căror reprezentativitate naţională şi internaţională este incontestabilă.

Lista proiectelor considerate prioritare pentru perioada 1 martie - 30 august 2016 va fi anunţată în cursul zilei de azi (29 februarie/1 martie).

Totodată, Ministerul Culturii îşi rezervă dreptul de a acorda patronajul său unor proiecte depuse spre studiu direcţiilor de specialitate din Minister în intervalul 1 ianuarie – 15 februarie 2016, pe care le consideră de competenţa altor surse de finanţare, precum sunt cele ale autorităţilor locale şi/sau Institutul Cultural Român. 

 Carte

Ne dorim, în 2016, o altă abordare a culturii vii, a creaţiei literare, de către Ministerul Culturii. Am lansat deja, printre colaboratorii mei, cele două idei legate, prima, de o serie de rezidenţe artistice în România şi Carte blanche. La întîlnirea de la AFCN  am lansat deja aceste propuneri şi aştept ecourile lor. Pe de altă parte, încercăm, la nivelul Ministerului Culturii, prin Direcţia de Politici Culturale să vedem resursele proprii (avem mai multe case ale Ministerului Culturii în oraşe frumoase, mai ales cele care au teatre) pentru aceste proiecte sau măcar o parte a lor. Instituţia rezidenţei literare, artistice în general trebuie reconsiderată şi revigorată şi în România, iar această iniţiativă cuprinde şi zona privată pe care o aşteptăm să vină spre noi cu propuneri. Avem deja semnale bune în acest sens.

Cel de-al doilea proiect, Carte blanche.  încă în curs de precizare, este un fel „un fel de paşaport, dat unor artişţi, care pe baza unor succese anterioare importante, de pildă consacrarea prin nişte premii europene importante, au dovedit că se află la vârful domeniului în care creează. Nu mai au nevoie de toată partea birocratică pentru că a demonstra că ei sunt valoroşi. Şi prin acest paşaport, care ar reprezenta o anvelopă financiară, să le dăm posibilitatea să creeze în continuare pe o perioadă limitată. Suntem conştienţi că singura lor grijă este să creeze. Nu mai trebuie să le creăm şi alte griji: să raporteze, să completeze formulare, să depună bilanţuri. Trebuie să vedem cum putem face aceste lucruri din punct de vedere contabil şi legal.”

• Ministerul Culturii organizează standul naţional la târgurile internaţionale de carte de la Ierusalim, Leipzig, Bologna, Budapesta, Praga, Frankfurt, Belgrad, Istanbul şi Sofia, iar promovarea literaturii române contemporane este principalul scop al acestor acţiuni.

În 2016, Ministerul Culturii participa la următoarele târguri de carte: Leipzig (17-20 martie), Bologna (4-7 aprilie), Budapesta (21-24 aprilie), Praga (12-15 mai), Frankfurt (19-23 octombrie), Istanbul (12-20 noiembrie), Sofia (6-11 decembrie).

Rezultatele obţinute în urma târgurilor de carte la care Ministerul Culturii organizează standul naţional se regăsesc în creşterea vizibilităţii literaturii române contemporane în străinătate, stabilirea de contacte cu posibili parteneri (traducători, instituţii, autori, organizaţii din mediul privat etc), oportunităţi pentru scriitori încă netraduşi.

Principiile după care ne ghidăm când invităm autori:

- să fie un scriitor cu renume şi tradus în limba ţării în care are loc târgul de carte;

-  să fie câştigătorul unui premiu de prestigiu la nivel naţional sau/ internaţional;

-   diversitate: atât ca situare în generaţii diferite cât şi ca abordare a genurilor literare (poeţi, prozatori, critici literari)

Exemple de acţiuni reuşite în cadrul târgurilor internaţionale de carte:

-          Ca urmare a discuţiilor iniţiate de reprezentanţii Ministerului Culturii, precum şi al acceptului conducerii Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig, în anul 2018 România va avea statutul de ţară invitată de onoare la acest important eveniment. Aceasta participare presupun îndeplinirea (în următorii doi ani de zile) unui calendar de acţiuni bine definite prin care se va promova literatura română în spaţiul germanofon (Germania, Austria, Elvetia).

-          În cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Belgrad (cel mai mare eveniment de gen din estul Europei), editurile sârbeşti s-au arătat foarte interesate de literatura română contemporană şi au sesizat lipsa unor legături literare importante între cele două ţări în ultimii 20 de ani. Reprezentanţii Ministerului Culturii au luat legătura cu o serie de edituri importante din Serbia şi au propus o serie de nume de autori români. De asemenea, după terminarea târgului, au venit solicitări de contacte ale autorilor / pentru diferite edituri din România.

-          La Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig (2013, 2014), reprezentanţii Ministerului Culturii au purtat discuţii cu coordonatorii reţelei Traduki. Ca urmare a discuţiilor susţinute, Ministerul Culturii a devenit membru cu drepturi depline în anul 2015 (aprilie), iar în noiembrie, a avut loc la Bucureşti întâlnirea semestrială a membrilor reţelei. Colaborarea cu reţeaua Traduki se desfăşoară în condiţii optime, urmând ca în viitorul apropiat să fie demarate o serie de proiecte împreună cu membrii reţelei, în beneficiul literaturii române contemporane.

-          Participarea Ministerului Culturii ca membru cu drepturi depline al Retelei Traduki va facilita accesul tinerilor autori din România la un public dinamic (30 de milioane de cititori în spaţiul balcanic şi peste 60 de milioane în cel germanofon). De asemenea, autorii romani vor beneficia de traduceri din, în şi între limbile sud-est europene şi limba germană, dar şi de oportunităţi de colaborare cu edituri importante din spaţiile geografice în care funcţionează Traduki. Totodată, aderarea la această reţea facilitează accesul la o bază largă de volume traduse în limbile sud-est-europene şi limba germană.

 Situaţia Patrimoniului în Bucureştiul de azi

World Monuments Fund a făcut public 2016 Watch, lista celor 50 obiective istorice cele mai ameninţate de distrugere la nivel mondial. Înfiinţată în 1965, World Monuments Fund este cea mai prestigioasă organizaţie internaţională dedicată protejării patrimoniului arhitectural şi a peisajelor culturale.

“Bucureştiul are distincţia de a fi singura capitală europeană nominalizată pentru situaţia dezastruoasă în care se afla patrimoniul arhitectural şi peisajele culturale” (Roxana Wring, preşedintele Asociaţiei Pro.Do.Mo). Nominalizarea Bucureştiului vine ca urmare a iniţiativei Asociaţiei Pro.Do.Mo, sprijinită de Fundaţia Pro Patrimonio.

În 2013, a fost publicat un raport important: “Bucureşti – Patrimoniul arhitectural: pericol de demolare 2008-2012”, în care se inventaria starea avansată de degradare şi problemele cu care se confruntă patrimoniul bucureştean.

În aprilie 2014 Adunarea Generală a Comitetului Internaţional pentru Monumente şi Situri -ICOMOS a adoptat o rezoluţie prin care atenţiona autorităţile publice locale şi centrale din Romania referitor la pericolul în care se află patrimoniul Bucureştiului. Acum, World Monuments Fund, cea mai prestigioasă organizaţie internaţională de protejare a patrimoniului, pune Bucureştiul pe lista neagră a distrugerilor.

Soluţii:

-  Codul Patrimoniului

- Rolul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice

- Susţinerea unor modificări de urgenţă pe Legea 422 şi legea consolidărilor

- INP lucrează împreună cu Ministerul la un Fond de Urgenţă pentru Salvarea Patrimoniului Naţional

- Trebuie gândită (şi vom face asta în iunie, indiferent cine va ajunge primar al Capitalei) un tip de colaborare permanentă/lunară între MC şi PMB. Situaţia Bucureştiului e una specială şi are nevoie urgentă de soluţii. Autorităţile centrale trebuie să colaboreze cu cele locale.

      Moara lui Assan:

- se află în stare de prăbuşire

- este în proces de revendicare din 2004, iar MC nu e parte din proces

-este un imobil de un interes deosebit, marcând prin proporţii, calitate arhitecturală şi dotare tehnică, la momentul construcţiei, un moment de referinţă pentru dezvoltarea industriei româneşti.

-imobilul poate fi considerat un „obiectiv de arheologie industrială”

- este un ansamblu cu un imens potenţial de reconversie.

   Blocul ARO – imobil modernist, arh. Horia Creangă: se află pe lista de realizarea a proiectului de consolidare la Ministerul Dezvoltării. Una dintre cele mai importante clădiri din centrul Bucureştiului. Din păcate, risc seismic 1. Este, deci, pericol public, motiv pentru care sala cinematografului Patria a fost închisă. Trebuie schimbată legislaţia privind consolidările, pentru a face o procedură mai simplă. Suntem în discuţii cu INP.

      Cathedral Plaza – discuţiile de la Ministerul Justiţiei.

    Hanul Solacolu – există o preocupare deosebită pentru salvarea acestui imobil. În cursul săptămânii vom invita proprietarii hanului la Ministerul Culturii pentru o discuţie. Imobilul este pericol public, se poate prăbuşi peste linia de tramvai de pe Calea Moşilor. Trebuie găsită o soluţie. Vom avea foarte curând o discuţie despre problema asta şi la Ministerul Justiţiei.         

 Muzee

MUZEUL NAŢIONAL BRAN

Nu facem altceva decât să desfiinţăm copia muzeului şi să reînfiinţăm originalul, prin faptul că le propunem proprietarilor Castelului Bran reîntoarcerea în castel a colecţiei regale, cea mai importantă şi valoroasă din castel, cea care este parte din memoria şi istoria locului. De fapt, reînfiinţăm adevăratul Muzeu.

Argumentul principal va merge în jurul ideii de ”muzeu-surogat”. Aici este vorba despre o dublare de entitate şi de identitate, o replică care nu avea şansa de a concura originalul, care nu a reuşit să fie o extensie în circuitul de vizitare obligatoriu; lumea evita acest muzeu iar statistica este relevantă în acest sens – există un raport de aprox. 1 milion de vizitatori ai Castelului Bran la 11.000 vizitatori ai Muzeului Naţional Bran, declaraţi pentru anul 2015.

    Muzeul Naţional Bran trebuie tratat ca un caz extrem de particular – el a fost plasat în zona de provizorat încă din momentul când acesta a ocupat spaţiul clădirii vechii vămi, care aparţine prin retrocedare aceloraşi proprietari ai Castelului Bran. Din acest motiv, nu a existat o conceptualizare reală a spaţiilor acestui muzeu.

   Fiind mereu în umbra brandului, acest muzeu, pentru a fi fost atractiv, pentru a fi avut cu adevărat o identitate proprie, avea nevoie de o abordare cu adevărat inovatoare, de la expunere la servicii, pentru o concurenţă adevărată cu castelul, de ceva care să fi motivat vizitarea într-un mod particular sau organizat – nu a fost vorba despre aşa ceva iar Muzeul Naţional Bran s-a aflat mereu într-o poziţie ingrată.

   Un alt element esenţial de menţionat este faptul că, prin această decizie a Ministerului Culturii, se va încerca de fapt o operă de rezidire a muzeului, de reînfiinţare a acestuia prin negocierea cu Casa de Habsburg a revenirii fondului regal în interiorul castelului, condiţionată de respectarea schemei de funcţionare şi de valorificare în cheie muzeală a unei astfel de colecţii cu valoare de patrimoniu, acest lucru implicând asigurarea condiţiilor optime de conservare, de securitate şi de expunere, angajarea unui personal specializat minimal – muzeografi, restaurator, conservator.

În plus, muzeul etnografic din cadrul fostului Muzeu Naţional Bran rămâne in situ, sub administrarea Muzeului Etnografic Braşov, dar care va intra într-un proces de regândire, cu o viziune adaptată ideii de eco-muzeu. Şi din acest punct de vedere există un progres care, datorită investiţiilor mare ce se vor genera din partea CJ Braşov, va ridica gradul de atractivitate şi de interactivitate a acestui muzeu.

 Raţiunea economică care a stat la baza deciziei de desfiinţare nu poate fi evitată deşi nu ea a fost cea care a prevalat. Valoarea economică a culturii şi a creativităţii este tratată pe acelaşi nivel în zilele noastre cu valoarea socială, iar acest lucru poate fi lesne observabil în mai toate analizele şi recomandările de politici culturale naţionale şi europene. Să nu uităm faptul că muzeele au devenit mai nou parte a industriilor culturale şi creative şi fac obiectul unor analize care iau în calcul şi indicatorii calitativi şi cantitativi specifici economiei creative. Se poate merge cu exemplele până în Marea Britanie, un exemplu de bună practică în care zeci de ani statul a încurajat vizitarea muzeelor asigurînd gratuitatea accesului vizitatorilor. Procesul era parte din principiul garantării accesului gratuit la cultură. Din păcate, aici asistăm la închiderea multor muzee din raţiuni de eficienţă economică, de rentabilitate, existând tot mai mult vehiculat la nivel de autoritate statatlă ideea că muzeele trebuie să acţioneze antreprenorial, fapt ce a stârnit, este drept, reacţii de indignare în rândul unei părţi a comunităţii muzeale britanice.

 Esenţial de susţinut şi următoarea idee – acest caz, dat fiind particularităţile lui, nu trebuie să determine luarea unor decizii similare din partea autorităţilor statului, mă refer aici la autorităţi administrative regionale şi locale,  care deţin în subordine muzee, şi să aibă la bază argumentaţii administrative şi economice. Acest lucru trebuie să se întâmple cu atât mai puţin în oraşele cu un singur muzeu. Pentru cazul Muzeului Naţional Bran, nu avem o replică similară niciunde în ţară, nu avem o copie a unui alt original care nu mai justifica existenţa, deşi avem din păcate muzee aflate în stadiul de provizorat, de incertitudine, muzee aflate în rezidenţă temporară, după retrocedarea imobilelor unde acestea funcţionau. Şi acest Muzeu Naţional Bran funcţiona într-o clădire care aparţine tot proprietarului castelului şi pentru care statul plătea o chirie de 3.000 EUR/lunar.

MUZEUL BRÂNCUŞI

Am făcut primul pas înspre înfiinţarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”. Ministerul Culturii a iniţiat demersurile pentru constituirea unui Muzeu Naţional la Târgu-Jiu. În acest sens, reprezentanţi ai Ministerului Culturii s-au întâlnit cu preşedintele Consiliului Judeţean Gorj (CJG) şi cu managerul general al Muzeului de Artă din Târgu-Jiu. S-au discutat modalităţile de colaborare cu autorităţile locale, perspectivele de dezvoltare urbană, amplasarea viitorului Muzeu Naţional „Constantin Brâncuşi”şi o metodologie de lucru eficientă de cooperare între instituţii. Dialogul s-a centrat pe identificarea amplasamentului dintr-o serie de opţiuni. Varianta clădirii Muzeului de Artă Târgu-Jiu a fost eliminată, iar varianta Vilei Gănescu este analizată şi au fost solicitate informaţii legate de istoria casei şi prin perspectiva legăturilor acesteia cu marele artist român. Ministerul Culturii doreşte să elaboreze un concept al Muzeului Naţional Brâncuşi care să reflecte anvergura universală a marelui artist. Pentru constituirea instituţiei de importanţă naţională, finanţarea va fi asigurată de conform Legii 199/16 iulie 2015. O propunere dezbătută a fost asigurarea resurselor financiare prin parteneriate public-privat şi încrucişarea investiţiilor publice cu cele private printr-o campanie de crowdfunding. Ministerul a găsit în Consiliul Judeţean un partener deschis astfel încât obiectivul muzeal să se concretizeze cât mai repede.