Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, la Adevărul Live: „Avem nevoie de cărbunele românesc, este singura soluţie economică viabilă“
0Victor Grigorescu, ministrul Energiei, va vorbi la Adevărul Live, de la ora 13.00, despre situaţia tensionată din Valea Jiuliu, acolo unde minerii de la minele Lonea şi Vulcan au declanşat un protest, s-au blocat în subteran, iar o parte au intrat în greva foamei, nemulţumiţi de situaţia Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Care sunt cauzele şi soluţiile pentru această situaţie sunt întrebări la care va răspunde ministrul Energiei.
Iată principalele declaraţii ale ministrului:
** În minerit nu avem o problemă politică; soluţia, deci, nu e una politică, ci una tehnică, economică.
** La CE Oltenia vorbim de pierderi-record, iar cauzele lor sunt manifestate poate chiar din momentul înfiinţării acestuia.
** Dacă după 25 de ani încă ne confruntăm cu asemenea probleme, cu această lipsă de încredere şi de perspectivă la nivelul oamenilor care lucrează în sectorul carbonifer, înseamnă că problemele sunt mai profunde. Aici nu avem o problemă politică, mă tem că nu de politică am dus lipsă. Problema nu este politică, este una tehnică. Trebuie să ne întoarcem la fundamentele economice corecte. Să ieşim din zone cu lipsă de integritate, cu administrare defectuoasă, cu nepăsare, cu ingnoranţă. Cred că uităm că avem încă în România un sector carbonifer puternic, care se află acum într-o situaţie grea.
** Eu cred că uităm, ca societate în ansamblu, că avem, totuşi, în România un sector carbonifer puternic şi îmi vine greu să cred că situaţia în care el se află astăzi, o situaţie deloc uşoară, se datorează unei singure cauze, unei singure regiuni, unui singur angrenaj din jurul acestor companii, chiar dacă puteţi să spuneţi şi pot să accept cu siguranţă acest lucru că acest angrenaj care înconjoară companiile în cauză are un rol important. Dar cumva, ceea ce se întâmplă cu cărbunele românesc, cu siguranţă nu de ieri, de azi, de multă vreme se petrece şi s-a petrecut sub ochii noştri ai tuturor.
Depindem de cărbunele românesc în momentele cele mai importante, cele mai grele pentru securitatea aprovizionării cu energie. Cred că asta ar trebui să ne facă pe toţi să ne întoarcem din nou la punctul de pornire şi să redesenăm complet rolul acestui sector în cadrul mai larg al energiei româneşti. În primul rând, avem nevoie de cărbune. Pe termen scurt şi mediu cel puţin, nu există tehnic vorbind alternative viabile. Cred că acesta ar trebui să fie un lucru foarte clar înţeles. Cărbunele are un rol în strategia noastră energetică. În al doilea rând, este clar că aşa cum s-a făcut până acum nu mai poate continua.
** Există încrederea că lucrurile merg în direcţia bună? Iată că nu.
** După lungă perioadă de promisiuni neîmplinite, oamenii nu mai au încredere nici măcar în fapte. La CE Hunedoara, aveam o societate cu aproape zero lei în conturi, cu 1,3 miliarde de lei datorii, cu 30 de cereri de insolvenţă, asta însemna că societatea ăşi putea închide activitatea şi să trimită toţi oamenii acasă.
Astăzi ne aflăm într-o stare de stabilitate, salariile se plătesc, activitatea continuă. Trebuie să creştem veniturile, să scădem cheltuielile, managementul să se uite la cauzele care au dus la această situaţie. Există această încredere că lucrurile în direcţia bună, că ele vor progresa? Nu prea se vede.
** Anul acesta am funcţionat exclusiv cu cărbune românesc, am canalizat toate resursele, spre deosebire de alţi ani.
** Dacă importul cărbunelui ar fi fost un lucru bun, ar fi trebuit să se vadă astăzi rezultatele economice bune ale acestei măsuri.
** Poate ar trebui să facem o analiză pentru a stabili ce este viabil şi ce nu este viabil. Dar până atunci trebuie să avem ca prim obiectiv menţinerea acestor companii, de care avem nevoie.
** Am declanşat exproprieri de terenuri pentru noi exploatări de suprafaţă, în cadrul CE Oltenia. Repet, avem nevoie de cărbunele românesc.
** Am coborât în mină, în subteran, am un deosebit respect pentru cei care lucrează acolo în condiţii extrem de dificile.
** Suntem în situaţia ideală? Nu, deloc. Apreciez eforturile celor implicaţi, dar mai ales pe ale celor care sunt prezenţi acolo, la faţa locului.
** Am făcut un apel la toţi cei implicaţi; la administatorul special, la partenerii sindicali... Este un proces de restructurare cert dureros.
** Ce am făcut în sectorul carbonifer... Am spart companiile, apoi ne-am îndreptat către un mix energetic... cred că ar trebui să ne oprim puţin. Altfel, ne putem trezi, mai devreme sau mai târziu, în punctul din care am pornit.
** Ce trebuie făcut la CE Oltenia: Să se înceapă un efort susţinut pe toate planurile. Cei din conducere trebuie să-şi asume ei greul, să se plafoneze salariile... Când începi să tai de undeva, trebuie mai întâi să tai de la tine. Sunt vulnerabilităţi şi în achiziţiile publice. Sunt un suporter al sporturilor şi cred că societăţile trebuie să se implice în activităţi de responsabilitate socială, dar la CE Oltenia am fost pus în situaţia în care să aleg între menţinerea a 330 de locuri de muncă sau menţinerea finanţării clubului sportiv...
** Mi se pare că e o crimă să aruncăm la gunoi resursele de inventivitate pe care le pun în valoare angajaţii din minerit şi din sectorul energetic. Dacă adoptăm măsuri dure, nu înseamnă că nu-i respectăm pe aceşti oameni care lucrează aici cu atâta pasiune.
** Am deschis şi o linie de avertizori de integritate, am primit şi unele sesizări.
** Uraniu: Este o situaţie comercială, creată între două companii (n.n. Compania Naţională a Uraniului şi Nuclearelectrica). Şi aici avem nevoie de restructurări care nu au fost făcute la timp. Suntem într-un proces de analiză şi cred că vor fi adoptate măsuri importante. În rest, relaţiile comerciale... n-am să intru în detaliile acestora; suntem într-un proces complex, n-aş vrea să mă antepronunţ, vom lua altfel de măsuri decât cele pe care le-aţi văzut până în prezent.
** Despre schimbul de active între OMV şi Gazprom, care ar putea viza active din România ale OMV Petrom :
Suntem evident implicaţi în toate aceste procese. Nu este vorba numai de procesul care vizează compania pe care aţi menţionat-o (Gazprom - n.r.), sunt şi alte companii. Până la urmă, aceasta este consecinţa unei pieţe globalizate, este consecinţa unor companii care sunt listate pe bursa de valori, se întâmplă schimbări în acţionariat, uneori mutări cu efecte transfrontaliere. Rolul nostru este să ne asigurăm în primul rând că interesele statului român sunt respectate. Avem în mai toate cazurile acestea active care sunt strategice pentru România.
În sectorul acesta, România are nevoie de companii care au resurse să investească. Şi cred că o parte dintre companiile pe care le-aţi menţionat ca fiind potenţial partener nu au astăzi din motive obiective resurse să facă nimic. Urmărim cu foarte multă atenţie, avem toate mijloacele necesare la dispoziţie. Asta nu înseamnă că ne grăbim să facem comentarii înainte de a fi neapărat nevoie de acest lucru. Este un domeniu în care sunte, cu siguranţă, implicaţi. Până la urmă, este momentul să ne şi sofisticăm, dacă vreţi, maniera în care ne raportăm la acest sector, la investitor, la partenerii noştri în companii, ceea ce este foarte important şi poate şi acesta este un lucru demn de semnalat, şi anume că ne uităm la parteneri care vor să fie alături de noi pe termen lung. Ne-am asumat alături de unii dintre aceştia un parcurs pe termen lung în anumite companii, fie cu investitori strategici, fie ca parteneri în companii mixte şi aşa mai departe. Şi cred că acesta este lucrul cel mai de preţ - predictibilitate, dialog şi ca fiecare dintre noi să ne îndeplinim obligaţiile, atât noi ca stat, dar şi investitorii în raport cu noi. De fiecare dată când lucrul acesta nu se întâmplă, sigur că există şi atunci mijloace, dar în principiu vorbim numai de evoluţii negative. Dar eu am încredere că partenerii pe care România şi i-a ales şi lucrează cu ei de multă vreme au găsit utilitatea acestui parteneriat şi a acestei relaţii corecte, transparente, orientată pe termen lung, pe care au dezvoltat-o cu noi.
Grigorescu a mai spus că folosirea energiei ca o armă este unul dintre lucrurile cele mai rele şi că „ne ocpunem cu tărie acestui tip de abordare“.
Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă la începutul acestui an.
Aproximativ 200 de mineri de la Mina Lonea au declanşat o acţiune de protest, s-au blocat în subteran, avertizând că nu vor să iasă din subteran până când ministrul Energiei, Victor Grigorescu nu va veni în Valea Jiului. De asemenea, în jur de 250 ortaci de la Mina Vulcan s-au solidarizat marţi cu protestul colegilor lor de la Mina Lonea. Ortacii din schimbul IV şi schimbul I au rămas blocaţi în subteran. Şi personalul TESA de la Mina Vulcan a oprit activitatea.
De asemenea, circa 300 de angajaţi ai termocentralei Mintia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara protestează, marţi, în curtea întreprinderii, nemulţumiţi de lipsa unor măsuri de reorganizare. Conform sursei citate, protestatarii au aflat de existanţa unei noi organigrame a CEH, care ar duce la disponibilizarea a 350 de angajaţi de la termocentrala Mintia.
Administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara a acceptat miercuri demisia directorului general al companiei, Viorel Stancu, şi l-a numit în locul său pe Cosmin Lucian Chiuzan, directorul Exploatării Miniere Vulcan.
Totodată, a demisionat şi Aurel Niculescu, directorul Direcţiei Energie din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.
Procesul de producţie nu a fost afectat nici miercuri de protest, întrucât participanţii au fost angajaţi la sectoarele de întreţinere sau urmau să intre în schimbul de după-amiază.
De asemenea, săptămâna trecută, sindicaliştii şi angajaţii Complexului Energetic Oltenia (CEO) au declanşat o acţiune de protest faţă de mutarea sediului companiei la Bucureşti.
Ministrul Energiei s-a deplasat, în noaptea de joi spre vineri, la sediul Complexului Energetic Oltenia, din Târgu-Jiu, unde 20 persoane se aflau în greva foamei. Grigorescu a purtat negocieri timp de aproximativ patru ore cu protestatarii, însă nu i-a convins să renunţe la acţiune.
De asemenea, vom discuta, la Adevărul Live, cu ministrul Energiei, despre celelalte probleme din sectorul energetic, de la extracţia uraniului până la criza petrolului şi monitorizarea preţurilor carburanţilor.