ICR are nevoie de 15 milioane de euro pentru a-şi continua programele în 2013

ICR nu are bani suficienţi la buget pentru a-şi finanţa programele FOTO Mediafax

Institutul Cultural Român (ICR) are nevoie de cel puţin 15 milioane de euro pentru finanţarea programelor pe care le va desfăşura anul viitor, banii urmând să provină atât din resursele bugetare, cât şi din autofinanţare, conform unui comunicat remis de Mediafax.

În documentul semnat de conducerea ICR se precizează că atât sediul din Bucureşti, cât şi filialele din teritoriu şi institutele culturale amplasate în străinătate se vor preocupa, fiecare, de creşterea resurselor extrabugetare şi de accesarea resurselor europene. Acele resurse extrabugetare şi programe europene care se obţin de o unitate, filiale sau institute, vor rămâne la dispoziţia acesteia.

În 2011, bugetul aprobat de Parlament pentru Institutul Cultural Român a fost de 43 de milioane de lei, sumă considerată suficientă pentru o bună funcţionare a instituţiei de către fostul preşedinte al acesteia, Horia-Roman Patapievici.

Bugetul pentru 2012 aprobat de Parlament pentru ICR a fost identic cu cel din anul precedent. Însă, în urma rectificării bugetare din august, bugetul instituţiei fost redus cu o treime, la 28,5 milioane de lei. În condiţiile în care ICR angajase până la acel moment în proiecte suma de 29 de milioane de lei, instituţia are în prezent un deficit.

Proiecte ale ICR pentru 2013

Institutul Cultural Român doreşte să continue în 2013 o serie de proiecte demarate în perioada anterioară conducerii lui Andrei Marga, printre care se numără:

 - „Translation and Publication Support Programs” şi “Pogramul Publishing Romania”, destinate traducerii şi publicării de autori români în străinătate - ICR va subvenţiona anual traducerea a cel puţin treizeci de autori români;

 - programul EUNIC (European Union National Institutes for Culture);

 - participarea la târgurile şi expoziţiile de carte românească în străinătate;

 - programul “Bursele Institutului Cultural Român”, care are ca scop sprijinirea talentelor autonome în efortul lor de pregătire specializată şi consacrare, sprijinirea unor activităţi culturale ale românilor din străinătate, sprijinirea traducătorilor străini de scrieri din limba română şi sprijinirea de jurnalişti străini în vederea documentării.

Bursele pentru oameni de cultură se vor acorda în continuare

Astfel, în cadrul programului "Bursele Institutului Cultural Român" se vor acorda granturi muzicienilor, artiştilor plastici, cercetătorilor ştiinţifici, jurnaliştilor şi tinerilor români care trăiesc în afara României şi cărora le va fi sprijinit financiar un stagiu de pregătire şi documentare într-o instituţie din străinătate.

România, invitată de onoare la Salonul de carte de la Paris din 2013

O certitudine este şi participarea României, în calitate de ţară invitată de onoare la Salonul de carte de la Paris, în 2013. Prezenţa României la cea de-a 33-a ediţie a Salon du Livre de la Paris, care a fost pusă până de curând sub semnul întrebării, din cauza schimbărilor care s-au petrecut la nivelul conducerii ICR, a fost confirmată pe 20 septembrie de reprezentanţii instituţiei.

Nu se vor mai sprijini "finanţările preferenţiale"

Pe de altă parte, noua conducere a ICR a anunţat că nu va sprijini "finanţări preferenţiale, la marginea legii, pentru activităţi cu rezultate adesea efemere". Potrivit comunicatului, "unele persoane au fost plătite cu sume neobişnuit de mari pentru activităţi cu impact, în fapt, redus, iar astăzi ele reacţionează vehement la orice schimbare". În acest context, conducerea instituţiei anunţă că se distanţează de maniera de promovare a culturii române folosită de predecesori, fiind catalogată drept una "de favorizare a unora în dauna altora".

De asemenea, se va schimba maniera de lucru a filialelor deja existente în străinătate şi care, potrivit conducerii ICR, au desfăşurat o activitate "ocazională şi cu impact relativ redus".

ICR invocă nevoia de organizare de sedii proprii pentru filialele care nu beneficiază de un spaţiu propriu, în comunicat se face referire la ICR Bruxelles, dar şi activităţile defectuoase ale altor filiale ale instituţiei. Din această perspectivă, conducerea ICR reproşează faptul că, de exemplu, la filiala de la New York s-ar fi desfăşurat cu precădere proiecte în care era specializat fostul director al filialei, Corina Şuteu.

ICR Istanbul, acuzat de Marga ca fiind doar de "impresariat artistic"

Acuzaţiile aduse ICR Istanbul au fost făcute prima dată pe 8 octombrie, de preşedintele ICR, Andrei Marga. Într-un document dat publicităţii şi numit "Extinderea programului Institutului Cultural Român «Dimitrie Cantemir» de la Istanbul", acesta precizează că se doreşte ca activitatea filialei sale de la Istanbul să depăşească stadiul de "impresariat artistic" şi să fie revizuit programul instituţiei, pentru a contribui la cunoaşterea şi prestigiul culturii române.

În răspuns la reproşurile conducerii ICR, Silvana Rachieru, directorul Institutului Cultural Român din Istanbul, a declarat pentru Mediafax că "ICR Istanbul are o intensă activitate de promovare a culturii române şi de management cultural", o amplificare a activităţilor instituţiei depinzând foarte mult de resursele financiare de care aceasta beneficiază, iar, "în ultimii ani, bugetul ICR Istanbul a fost cel mai mic din reţeaua institutelor culturale".

17 filiale în străinătate

În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena - cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

Noua conducere, în funcţie din 2 august

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie, prin vot în plenul Senatului. Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care  ICR trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, preşedintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţii Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au anunţat demisia.