Herta Muller: 'Înlăturarea lui Marius Oprea de la şefia IICCMER, încă o bătălie câştigată de regimul comunist'

Herta Muller, laureata premiului Nobel pentru literatură în 2009, a trimis o scrisoare deschisă prin care solicită numirea istoricului Marius Oprea ca preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), susţinând că el poate continua desconspirarea crimelor comunismului.

Scriitoarea Herta Muller susţine că înlăturarea lui Marius Oprea de la conducerea Institutului este o dovadă că rămăşiţe regimului comunist încă acţionează în societatea românească.

"Înlăturarea sa de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc nu o pot considera decât încă o bătălie câştigată de aceste structuri ale vechiului regim. De aceea m-am decis să îl susţin public, pentru ca el să poată continua, alături de echipa sa, acţiunea de deconspirare a crimelor comunismului."

"Adresez acest apel de a ne alătura lui Marius Oprea, pentru a sprijini demersul lui, public şi instituţional, de a arăta ce s-a întâmplat cu noi, de a ne aminti cum am trăit în acei ani trişti şi tragici, şi de a ne putea elibera astfel de frica trecutului", declară Herta Muller.

Scriitoarea mai arată că a participat, cu ani în urmă, alături de Marius Oprea la o lectură publică la Casa Literaturii de la Berlin, reuşind amândoi performanţa de a atrage atenţia publicului german asupra suferinţelor la care au fost supuşi cetăţenii României de către represiunea comunistă.

"Pe Marius Oprea îl cunosc ca scriitor, unul dintre cei mai tineri ai Generaţiei '80, ca istoric, din intervenţiile şi acţiunile sale îndreptate împotriva rămăşiţelor totalitare din România, care, din păcate, continuă, cum afirmă el şi cum cred şi eu, să exercite o puternică influenţă. În presa germană acţiunile institutului pe care îl conduce sunt privite cu respect şi chiar cu admiraţie", se mai spune în scrisoarea semnată de Herta Muller.

Potrivit presei germane, Herta Muller a fost denunţată şi spionată în anii '80 pentru Securitatea comunistă de Franz Thomas Schleich, romancier german de origine română.