O nouă modificare a numărului de elevi la clasă? „Dacă mai acceptăm și asta, ne merităm soarta”
Ministerul Educației a pus în consultare publică proiectul metodologiei de fundamentare a cifrei de școlarizare pentru anul 2027–2028. Documentul introduce, printre altele, criterii economice mai restrictive pentru clasele din mediul urban și municipii. Dascălii sunt revoltați atât de proiect, cât și de lipsa de reacție a federațiilor.

Noul proiect aduce alte criterii economice, pe lângă cele deja implementate în anul școlar trecut, dar mai prevede și o analiză mai strictă a claselor cu efective reduse și obligă liceele teoretice și vocaționale să justifice mai riguros menținerea profilurilor și specializărilor.
Deși numărul de locuri prevăzut pentru constituirea claselor de început de liceu rămâne neschimbat, noile reguli ar putea influența numărul de clase propuse, oferta educațională și organizarea rețelei școlare. „Sunt profesori care vor rămâne fără catedre”, atrage atenția liderul sindicatului județean S.I.P.A. Muntenia, Adrian Voica.
Clase mai mari în urban și în municipii
Una dintre cele mai importante modificări apare la articolul 3 din metodologie, care stabilește criteriile economice pentru fundamentarea planului de școlarizare.
Dacă metodologia pentru 2026–2027 urmărea ca formațiunile de studiu din mediul urban să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute de lege, proiectul pentru 2027–2028 introduce două praguri suplimentare:
• în mediul urban, clasele ar trebui să funcționeze cu cel puțin trei elevi peste efectivul mediu legal;
• în municipii, clasele ar trebui să funcționeze cu cel mult doi elevi sub efectivul maxim prevăzut de lege.
Se urmărește, practic, creșterea numărului de elevi din clase, în special în municipii, unde ținta se apropie de limita maximă legală. „În Pitești sunt și așa 34 de elevi la clasă, la liceu”, atrage atenția liderul Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Argeș „Muntenia”, Adrian Voica.
Proiectul prevede și analizarea claselor paralele care ar urma să ajungă sub efectivul minim legal, în vederea comasării, fie la nivelul aceleiași unități de învățământ, fie la nivelul localității sau al unității administrativ-teritoriale.
Cum faci comasări la clase cu specializări diferite?
Pentru a respecta noile criterii, dacă forma finală rămâne cea pusă în dezbatere publică, se pune problema comasării de clase. Doar că numărul de elevi /clasă nu este singurul aspect de care să se țină cont. Profesorii și părinții se întreabă cum se va proceda în învățământul liceal, unde o clasă de matematică-informatică rămasă cu număr de elevi sub efectiv are un curriculum diferit de una de filologie, iar specializările tehnologice presupun pregătire profesională specifică.
Proiectul permite, în anumite condiții, organizarea formațiunilor din învățământul tehnologic, inclusiv dual, cu maximum trei grupe de calificări diferite. Există și excepții pentru anumite unități de învățământ unice la nivelul localității și pentru unele secții cu predare în limbile minorităților naționale.
Rămâne de clarificat cum vor aplica inspectoratele criteriul economic atunci când clasele cu efective mici aparțin unor profiluri diferite și ce soluții vor fi luate în calcul pentru păstrarea specializărilor unice într-o zonă.
Liceele teoretice și vocaționale trebuie să-și justifice oferta
O altă schimbare importantă apare la articolul 13 din noua metodologia pusă în consultare. Unitățile de învățământ care își asumă filiera teoretică sau vocațională vor trebui să realizeze o analiză internă privind atractivitatea specializărilor, rezultatele elevilor, opțiunile celor din clasele terminale și traseul educațional și profesional al absolvenților. În plus, liceele vor trebui să documenteze colaborări cu instituții de învățământ superior, instituții culturale și sportive și agenții de ocupare a forței de muncă. Pe baza acestor analize, inspectoratele școlare vor trebui să justifice explicit necesitatea școlarizării profilurilor din cele două filiere.
Cum va fi evaluată relevanța unei specializări este o temă la care, în această fază, nu există răspuns. Ce se va întâmpla cu un liceu dintr-o localitate mică, ce poate avea o singură clasă de profil, uman sau real, cu un număr redus de elevi? Dar cu o unitate vocațională care poate pregăti elevi într-un domeniu fără foarte multe solicitări, însă aceea specializare este unică în zonă?
Rezultatele școlare nu pot fi nici acestea analizate fără contextul social și economic al comunității, atrag atenția profesorii, pentru că un liceu care școlarizează elevi din medii vulnerabile, care au rezultate slabe încă de la intrarea în ciclul de învățământ, nu poate fi evaluat exclusiv prin comparație cu unități din centre urbane mari.
Liceele cu rezultate foarte slabe la Bacalaureat, condiționate de o inspecție
Articolul 10 introduce o condiție suplimentară pentru liceele care au înregistrat rezultate foarte slabe la examenul de Bacalaureat.
Unitățile care au avut rata de promovare zero sau un singur absolvent promovat în sesiunile cumulate din 2026 vor putea propune clase a IX-a, cu frecvență zi, numai în baza unui raport întocmit de inspectoratul școlar, în urma unei inspecții care analizează cauzele rezultatelor slabe. Raportul trebuie însoțit de un plan de măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor. Se introduce, astfel, o condiție suplimentară pentru propunerea de locuri, situație prin care unitățile școlare au mai trecut și care a dus, de altfel, la desființarea cursurilor de zi și menținerea (pentru că la acel moment exista posibilitatea) a cursurilor la școala profesională în cazul anumitor licee.
Cum poți influența numărul de clase fără să modifici efectivele legale de elevi
Proiectul nu modifică valorile prevăzute pentru constituirea claselor de început, care pentru liceu sunt următoarele:
• 28 de locuri pentru filierele teoretică și tehnologică, inclusiv dual;
• 24 de locuri pentru filiera vocațională;
• 30 de locuri pentru liceul seral și frecvență redusă, clasa a IX-a;
• 32 de locuri pentru învățământul postliceal și școlile de maiștri.
Se schimbă însă modul în care este fundamentat numărul de clase și oferta educațională.
Sunt modificări și privind formulele de estimare a numărului de clase la trecerea între nivelurile de învățământ. Sunt vizate trei tranziții: de la grădiniță la clasa pregătitoare, de la clasa a IV-a la clasa a V-a și de la gimnaziu la liceu.
Comasarea școlilor în Olt: elevi de 7 ani puși pe drumuri lungi pentru a învăța. „Și de aici au ieșit oameni mari, să știți! Vrem aici”Pentru primele două situații, formula de calcul diferă în funcție de mediul în care se află școala. În mediul rural, numărul claselor se estimează prin raportare la efectivul mediu prevăzut de lege. În orașe, calculul se face folosind un prag mai mare cu 3 elevi decât numărul mediu pentru clasa pregătitoare și cu 4 elevi pentru clasa a V-a. În municipii, reperul este efectivul maxim legal.
La trecerea de la clasa a VIII-a la liceu, calculul se face prin raportare la 28 de locuri pentru filierele teoretică și tehnologică și la 24 pentru filiera vocațională. Aceste formule influențează numărul de clase estimat pentru fiecare generație de elevi și pot conduce la propunerea unui număr mai mic de formațiuni de studiu, în special în orașe și municipii.
Învățământul tehnologic, în funcție de solicitările firmelor
Proiectul acordă prioritate solicitărilor operatorilor economici pentru organizarea învățământului tehnologic dual. Numărul de locuri trebuie fundamentat pe cererea firmelor, iar organizarea claselor presupune existența contractelor de parteneriat dintre școală, operatorul economic și unitatea administrativ-teritorială. Direcția este justificată prin nevoia de corelare a educației cu piața muncii. Rămâne de rezolvat situația în care nu există acei parteneri de practică, în schimb există opțiunile elevilor și necesitatea de a le da acestora posibilitatea să-și continue studiile.
O altă prevedere nouă ridică semne de întrebare în privința accesului la educație al persoanelor vârstnice. Proiectul introduce, la art. 4 lit. f), interdicția ca persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare să mai fie școlarizate în învățământul preuniversitar finanțat de la bugetul de stat. Formularea necesită clarificări în condițiile în care același document prevede, la art. 7, organizarea programului „A doua șansă” pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei. Ministerul nu precizează dacă interdicția se aplică și celor care doresc să urmeze acest program după atingerea vârstei standard de pensionare.
„Educația nu este un exercițiu contabil”
Sindicatul SIPA Muntenia atrage atenția că aprobarea, în forma supusă transparenței, a metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar următor poate avea drept consecințe diminuarea numărului de clase aprobate, or asta înseamnă restrângerea numărului de norme și posturi didactice. Concret, vor fi profesori care fie vor pleca de la catedră, fie vor avea dificultăți în a-și întregi norma. Dincolo de pericolul pierderii posturilor, profesorii atrag atenția că și așa mărirea normei didactice, operată la sfârșitul verii 2025, înseamnă un volum de muncă ce pe mulți îi conduce la epuizare. Dacă se adaugă, acum, și creșterea numărului de elevi la clasă, situația se va complica și mai mult. De pierdut vor avea elevii, mai spun profesorii, pentru că vor fi privați de individualizarea și diferențierea predării.
Daniel David explică tăierile de la Educație: „Nu am primit banii de la Ministerul de Finanțe”. Ce spune despre burse, austeritate și școlile din mediul rural„Nu este acceptabil ca personalului didactic să i se solicite simultan o normă de predare mai mare și gestionarea unor colective de elevi tot mai numeroase, fără o evaluare reală a consecințelor asupra calității educației”, atrage atenția SIPA Muntenia.
Sindicatul cere ministerului să prezinte o analiză de impact, defalcată pe județe, medii rezidențiale și niveluri de învățământ, care să estimeze numărul de clase și posturi afectate. Acelaș sindicat ma cere consultarea federațiilor sindicale reprezentative înainte de adoptarea formei finale.
„Sunt aceiași politicieni care ne plângeau pe umăr”
La „firul ierbii”, profesorii se plâng inclusiv de structurile naționale de reprezentare, acuzând cele două federații reprezentative din învățământul preuniversitar de pasivitate.
În comentariile la postarea publicată de SIPA Muntenia pe Facebook, mai mulți participanți au contestat direcția propusă de Ministerul Educației, invocând și responsabilitatea partidelor care au votat Legea nr. 141/2025 pentru măsurile adoptate în sistemul de învățământ.
„Culmea ipocriziei politice! Sunt aceiași politicieni care ne plângeau pe umăr pentru efectele Legii nr. 141/2025, lege pe care tot ei au votat-o”, este unul dintre comentarii.
Alții se declară nemulțumiți de perspectiva creșterii numărului de elevi la clasă și atrag atenția asupra epuizării cadrelor didactice, în condițiile în care autoritățile continuă să vorbească despre performanță școlară fără să prezinte și o analiză a impactului asupra sănătății și condițiilor de muncă ale profesorilor. „Incredibil! Asta au de gând ?! Să mărească numărul de copii la clasa încă o dată?! Despre epuizarea tuturor au făcut vreun studiu? Mai vor performanță apoi? Chiar nu mai este de stat în învățământ să vă erodați sănătatea! Se face economie pentru pensiile speciale și privilegii?”, este un alt comentariu.
„Dacă mai acceptăm și asta, și nu ieșim în stradă, înseamnă că nu merităm soarta”, este încă o reacție.
O altă preocupare vizează siguranța elevilor. Unul dintre comentatori a publicat un model de solicitare adresată Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, prin care cere clarificări privind capacitatea sălilor de clasă, amplasarea mobilierului, dimensiunile culoarelor de circulație și posibilitatea evacuării în siguranță a tuturor ocupanților, punând problema dacă orice sală de clasă poate găzdui în siguranță acel număr de elevi.




















































