Furtul tablourilor din Rotterdam devine scenariu de film pentru Tudor Giurgiu

Furtul celor şapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, opera unui grup alcătuit din şase români, a devenit subiect de film, fiind în prezent dezvoltat de regizorul Tudor Giurgiu şi fotograful Ctistian Movilă.

Denumirea de „furt ca-n filme“, atribuită de presă jafului operelor de artă de la Rotterdam, va deveni cât se poate de potrivită, asta deoarece regizorul Tudor Giurgiu este hotărât să intre în culisele acestui eveniment şi să realizeze un film. Lungmetrajul va reda pas cu pas afacerea care a dus la posibila dispariţie prin ardere a unor opere de artă a căror valoare depăşeşte, conform experţilor, 18 milioane de euro, devenind astfel unul dintre cele mai mediatizate furturi de lucrări de artă pe plan mondial. 

Subiectul zilei în presa străină

Subiectul a ajuns deja în paginile din presa străină, iar ediţia tipărită a cotidianului The New York Times are pe copertă articolul lui Andrew Higgins „A Trail of Masterpieces and a Web of Lies, Leading to Anguish“, ilustrat cu fotografiile lui Cristian Movilă. Articolul descrie derularea evenimentelor principale din „jaful secolului“, prezentând protagoniştii implicaţi în acest caz, precum şi satul Cracaliu (judeţul Brăila), care a devenit scena principală a acţiunii, din momentul în care Olga Dogaru, mama unuia dintre suspecţi, a declarat că a ars tablourile într-o sobă.

Tema filmului: Cât valorează un Picasso pentru o mamă care vrea să-şi salveze fiul

Echipa condusă de Cristian Movilă şi Tudor Giurgiu se află la stadiul de documentare, aceştia i-au intervievat pe cei implicaţi în jaf şi în paralel lucrează la realizarea scenariului.

„Subiectul mi se pare că are un potenţial extraordinar, iar vizitele făcute la Carcaliu, discuţiile cu cei implicaţi, ambianţa specială din sat, toate acestea m-au convins că există material pentru un film absolut special. L-am contactat pe Tudor, un vechi prieten şi colaborator, şi sunt convins că împreună vom putea aduce această poveste pe marele ecran.“, a declarat Cristian Movilă.

Fotograful a adăugat că lucrul care îl impresionează cel mai tare este discuţia stârnită de acest jaf şi anume cât de mult valorează opera artistică privită din perspectivele mai multor persoane:

„Dincolo de povestea aproape fantezistă, dar atât de reală, ce mă fascinează la întregul caz e că devine un argument foarte prezent intr-o discuţie care durează de secole. Care e valoarea operei artistice şi cât de mult variază ea în funcţie de publicul care o apreciază. Am văzut cu toţii tablourile, opere inestimabile valorând milioane de euro, dar cât valorează de fapt un Picasso în mâna unei mame care crede că îşi ajută fiul?“

Oferte de peste hotare şi o posibilă distribuţie internaţională

Regizorul Tudor Giurgiu a declarat că subiectul este unul cu şanse reale de a produce un film complet diferit de ce s-a făcut până acum şi spune că a primit propuneri de peste hotare şi se gândeşte serios ca din distibuţia filmului să facă parte actori de talie internaţională.

„Deja am primit propuneri de colaborare din partea unor producători din Marea Britanie, Olanda şi Statele Unite. Subiectul vinde de la sine, este un excelent pretext pentru un film de acţiune diferit de majoritatea filmelor de gen. Viteza cu care s-a produs furtul, psihologia şi motivaţiile autorilor jafului, faptul că provin dintr-o comunitate de lipoveni izolată, care trăieşte într-un sat locuit preponderent de vârstnici, sunt elemente care vor da o culoare specifică unei poveşti cu iz universal. Evaluăm posibilitatea realizării filmului în limba engleză, cu o distribuţie internaţională, în care să se regăsească actori europeni şi americani de top“, a declarat, la rândul său, Tudor Giurgiu.

Operele de artă sustrase sunt „Tete d'Arlequin“, de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune“, de Henri Matisse, „Waterloo Bridge“ şi „Charing Cross Bridge“, de Claude Monet, „Femme devant une fenetre ouverte, dite la fiancée“, de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan“ şi „Woman with Eyes Closed“, de Lucian Freud. Cele şapte tablouri cu o valoare de milioane de euro, furate din Olanda în doar 2 minute şi 48 de secunde, au fost aduse în România în trei perne şi se pare că au sfârşit într-o sobă din satul Carcaliu. Cercetările procuraturii sunt însă în curs de desfăşurare.