Fizicianul Gérard Mourou, invitatul celei de-a treia Conferinţe de Crăciun, va vorbi despre "călătoria în necunoscut: de la ştiinţa luminii extreme la artă"

Celebrul fizician francez Gerard Mourou va conferenţia în România

Luni, 23 noiembrie, la Sala Mare a Ateneul Român, de la ora 19.00, va avea loc a treia  Conferinţă de Crăciun în România, susţinută anul acesta de celebrul fizician francez Gérard  Mourou.

Susţinută în limba engleză, conferinţa de Crăciun de luni seară se numeşte Breaking through the unknown - Extreme light science to art /(Călătorie prin Necunoscut - De la Ştiinţa Luminii Extreme la Artă), fiind desfăşurată Sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României.

Iniţiate de marele fizician Michael Faraday în anul 1825, Conferinţele de Crăciun s-au desfăşurat neîntrerupt până în ziua de astăzi la Royal Institution, Londra, cu excepţia a doar câţiva ani în timpul celui de al doilea Război Mondial. În 2013, România  a devenit prima ţară în afara Marii Britanii care organizează, la Ateneu, acest mare eveniment anual, desfăşurat totdeauna la începutul lunii celor două mari sărbători care încheie fiecare an: Ziua Naţională a României şi Crăciunul.

Gérard Mourou este profesor la celebra  École Polytechinque din Paris şi unul dintre cei mai importanţi fizicieni contemporani. El este, de asemenea, profesor emerit al Universităţii Michigan, Statele Unite, şi profesor al Universităţii Nijni Novgorod din Rusia.
Conferinta de Crăciun din 2015 este dedicată Anului Internaţional al Luminii şi celei de a 150-a Aniversări a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, Bucureşti.

Conferinţa de la Ateneul Român, care se bucură şi de participarea extraordinară a flautistului Ion Bogdan Ştefănescu,  este transmisă în direct, luni, de la ora 19.00, pe radio3net.ro.

Datorită protocolului, intrarea în Sala Mare a Ateneului Român, se face luni, 23 noiembrie, până la ora 18.30.
Biletele s-au pus în vânzare la casa de bilete din incinta Ateneului Român. Preţul unui bilet este de 10 lei.

Gérard Mourou, profesor emerit

Cea mai mare realizare a profesorului Gérard Mourou este fără îndoială descoperirea în 1985 a metodei care a permis construirea laserilor de mare putere - de mii (şi astăzi chiar de milioane) de ori mai puternici decât cei cu care se putea lucra în anii 1965-1985. Pe durata inimaginabil de mică a unui puls al unui asemenea laser (milionimi de miliardimi de secundă), acest puls eliberează energia totală a tuturor centralelor din lume, indiferent de combustibilul pe care acestea îl folosesc.

Acest lucru are o extrem de mare importanţă pentru ştiinţa, tehnologia, medicina şi protecţia mediului, întrucât doar laserii de mare putere pot permite aplicaţii la care până acum nici nu ne puteam gândi, de la miniaturizarea acceleratorilor de particule până la lungimi de 1-2 metri, până la rezolvarea (probabil finală) a problemei deşeurilor radioactive. Acceleratori table top, care ”încap” efectiv pe o masă de laborator, vor fi puşi la dispoziţia spitalelor pentru terapii anticancer, ducând astfel la evitarea efectele secundare ale radio- şi chimioterapiei.
De altfel, profesorul Mourou a fost profund interesat de aplicaţiile medicale ale laserilor şi a determinat şi a fondat construirea unei clinici la Michigan, unde laserii de mare putere au fost folosiţi pentru prima oară pentru tratarea şi rezolvarea unor probleme medicale grave, în particular în oftalmologie.

Încă şi mai important pentru ţara noastră, profesorul Mourou a propus Comisiei Europene în anul 2006 ceea ce avea să devină astăzi unul dintre proiectele fanion ale Europei: ELI - Infrastructura Luminii Extreme. După patru ani, în 2010, s-a hotărât atribuirea realizării acestui proiect României, Ungariei şi Republicii Cehe.
ELI-NP, pilonul de Fizică Nucleară care se construieşte pe Platforma Măgurele, la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, va opera în 2018 cel mai puternic laser din istoria ştiinţei, făcând ca România să devină unul dintre cele mai importante centre internaţionale ale ştiinţei contemporane.

A TREIA CONFERINŢĂ DE CRĂCIUN ÎN ROMÂNIA

În cadrul Conferinţelor de Crăciun, primul invitat, în decembrie 2013, a fost Tom Kibble, celebru pentru lucrările legate de conceptul de particulă sub numele de "Bosonul Higgs" (Particula lui Dumnezeu).
În 2014, cel de-al doilea invitat al Conferinţelor de Crăciun a fost profesorul Joseph Silk,  unul dintre cei mai importanţi cosmologi şi astrofizicieni contemporani, profesor la Institut d’Astrophysique de Paris, Université Pierre et Marie Curie, Homewood Professor of Physics and Astronomy, Johns Hopkins University, Emeritus Fellow of New College, Oxford.

Director al Filarmonicii "George Enescu" din 2010, Andrei Dimitriu este promotorul desfăşurării la Ateneul Român a acestor Conferinţe de Crăciun în România, acestea derulându-se în proiectul Conferinţelor Ateneului Român.

În intenţia mea, Conferinţele Ateneului Român trebuie să consacre un loc recunoscut de Europa academică, ca un spaţiu de dezbateri de mare rafinament intelectual a unor teme majore ştiinţifice, artistice, politice, literare, cu conferenţiari de mare calibru, apreciază Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu“.

În stagiunea 2015-2016, seria Conferinţelor Ateneului Român a fost deschisă de celebrul filosof  Alain Finkielkraut, care a fost invitatul lui Horia-Roman Patapievici pe 2 noiembrie la Ateneul Român.  La următoarea conferinţă, scriitorul francez Eric Emmanuel Schmitt se va afla, pe 9 decembrie, într-un dialog cu Marina Constantinescu.

Organizatorii celei de-a treia conferinţe de Crăciun cu profesorul Gérard Mourou:
Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovarii,
Filarmonica „George Enescu”, Institutul de Fizică Atomică, Clubul Rotary Bucureşti-Curtea Veche.