Erotismul intră în legalitate

Citiţi în "Adevărul literar şi artistic" ancheta prilejuită de apariţia volumului "Poveşti erotice româneşti" (Ed. Trei) Se iau 17 scriitori români. Se alege o temă controversată -

Citiţi în "Adevărul literar şi artistic" ancheta prilejuită de apariţia volumului "Poveşti erotice româneşti" (Ed. Trei)

Se iau 17 scriitori români. Se alege o temă controversată - erotismul. Scriitorilor li se dă tema pentru acasă, iar după vreo două luni, se verifică rezultatele experimentului. La sfârşit, aceste rezultate sunt publicate în volumul "Poveşti erotice româneşti". Rezultă o carte care pune în discuţie şi legitimează, totodată, discursul erotic în literatura română.

Literatura română nu este la prima întâlnire cu erotismul, numai că toate contactele pe care le-a avut până acum cu acesta au fost pasagere, de tipul one night standing, şi în orice caz considerate ilicite. Asta deşi nume mari ale literaturii noastre (Ion Creangă, Tudor Arghezi, Geo Bogza) au scris la un moment dat şi lucruri mai decoltate sau, ca să fim mai precişi, descheiate la prohab.

De fiecare dată, oamenii "de bun‑simţ" au considerat că marii noştri scriitori au avut şi ei, ca tot omu', momente de rătăcire, au călcat strâmb, au consumat relaţii contra naturii cu pornografia.

Dezgheţul postrevoluţionar

După '90, câţiva tineri prozatori, eliberaţi din chingile cenzurii comuniste (pudibondă prin definiţie), au propus din nou o literatură lipsită de prejudecăţi referitoare la sex. Au fost taxaţi imediat de pornografie de către marii guru ai criticii literare. Astfel, literatura unor scriitori ca Ioana Bradea ("Băgău"), Alexandru Vakulovski ("Pizdeţ", "Letopizdeţ"), Ionuţ Chiva ("69") ş.a. a fost anatemizată, iar discuţiile din jurul romanelor lor s-au redus la legitimitatea cuvintelor explicite în literatură.

Astfel stând lucrurile, cei 17 scriitori cărora Editura Trei le-a cerut să scrie o povestire erotică pentru a fi publicată într-un volum colectiv au realizat cu toţii că teritoriul este încă neexplorat şi că e plin de nisipuri mişcătoare. Criticul literar Marius Chivu, prezent şi el cu o proză în acest volum, a definit foarte clar în "Adevărul literar şi artistic" problemele cu care se confruntă un scriitor în astfel de cazuri: "Din păcate, erotismul este slab reprezentat în literatura română. Iar atunci când apare este, literar vorbind, de o calitate incertă.

Din câteva motive: nu avem tradiţie, iar limbajul este neexersat, apoi şi pentru că, exceptându-i pe foarte puţini (Brumaru sau Agopian, de pildă), marii noştri scriitori s‑au cam ferit de erotism, lăsându-l pe mâna mediocrilor care l-au tratat, fără talent, vulgar, la limita pornografiei sau, pur şi simplu, consumerist şi fără pretenţii". Să sperăm că, prin volumul apărut la Editura Trei, erotismul literar românesc îşi va intra în sfârşit în drepturi.

Magdalena Mărculescu i-a provocat pe scriitorii români

Ideea acestui volum colectiv dedicat literaturii erotice i-a venit Magdalenei Mărculescu (foto), directorul editorial al Editurii Trei, şi tot ea s-a ocupat şi de realizarea antologiei. Editura Trei are de ceva vreme o colecţie intitulată "Eroscop", în care a publicat în jur de 30 de traduceri din literatura erotică a lumii. Magdalena Mărculescu a observat că literatura română stă foarte prost la acest capitol şi şi-a propus să facă un prim pas pentru remedierea situaţiei.

"Tot acest cosmopolitism al cărţilor publicate în colecţia <> era privat aproape integral de prezenţa autorilor români. Ne-am gândit, prin urmare, să publicăm un volum colectiv al celor mai frumoase poveşti erotice închipuite de autorii români de astăzi" - ne-a declarat editoarea.