Câştigători şi "victime", la Eurovision

Nico şi Vlad Miriţă aşteaptă marea competiţie Aşezarea geo-politică, prestaţia slabă a artiştilor români, acestea sunt tunurile de atac pe care le folosim ori de câte ori

Nico şi Vlad Miriţă aşteaptă marea competiţie

Aşezarea geo-politică, prestaţia slabă a artiştilor români, acestea sunt tunurile de atac pe care le folosim ori de câte ori încercăm să explicăm traseul plin de gropi al României la Eurovision.

Cărţile sunt făcute, în acest an, de Nico şi Vlad Miriţă. Reprezentanţii României se pregătesc să dea piept cu concurenţa pe scena de la Belgrade Arena. Pentru a accede în finala din 24 mai, cuplul trebuie să treacă de prima semifinală a concursului.

Artiştii au profitat în aceste zile de vremea bună pentru a afla cât mai multe despre cultura şi istoria sârbilor. Autocarul i-a purtat pe lângă Mausoleul lui Tito, Palatele Regale, Templul Sf. Sava, una dintre cele mai mari biserici din lume, aflată încă în construcţie.

Drumuri întortocheate

Mărire şi decădere, acestea sunt cuvintele care ar putea defini cariera multora dintre artiştii care au râvnit un loc pe podiumul de la Eurovision. Pentru că dacă unii au simţit parfumul străinătăţii după acest concurs, alţii s-au poticnit pe cărările vieţii.

Băieţii de la Holograf au înţeles, în 1994, că "Dincolo e nori" se pot afla multe surprize. După Revoluţie, Bittman şi restul trupei şi-au făcut încălzirea în străinătate. "Lumea nu mai era interesată de muzica românească, eram toţi cu ochii pe MTV.

Am avut spectacole în Olanda, Italia, Germania, Franţa". S-au întors după trei ani, cu "Inelul" şi cu ce au mai găsit prin tolbă şi au dat o fugă şi până la Eurovision.

Succesul avut peste graniţă nu i-a ajutat şi s-au trezit la coada clasamentului. Astăzi, la 14 ani de la acea înfrângere, Dan are o explicaţie. "Erau alte timpuri, o altă guvernare".

Seria rateurilor a continuat. În 1998, România a mers la Eurovision pe mâna solistei Mălina Olinescu şi a compozitorului Adrian Romcescu. "Eu cred" ne-a spus atunci Mălina şi toată lumea a crezut că va câştiga.

N-a fost să fie, am ajuns pe locul 22, iar cariera Mălinei a intrat în moarte clinică. Am avut de aşteptat doi ani până să luăm "Taxiul" către un nou concurs. Dar, din păcate, melodia pe care a mizat Dan Teodorescu şi compania ne-a trimis din nou "în culise".

Piesa de dragoste a unui cuplu cu greutate: Marcel Pavel-Monica Anghel a readus speranţa în sufletele noastre, în 2002.

Charisma actualei componente a grupului Divertis şi vocea de bariton a lui Marcel Pavel au urcat atunci România pe locul 9. Am început să savurăm gustul victoriei şi să uităm că îi vitregisem pe protagonişti de cronici frumoase.

Amintirile dulci-amărui nu se opresc însă aici. Mihai Alexandru îi cere, în 2003, pe note muzicale, pe atunci soţiei sale, Nicola, "Don't break my heart". Piesa nu este apreciată drept un mare hit şi ajunge pe locul 10. Astăzi ea poate fi însă socotită o premoniţie sumbră a autorului.

Fault în atac

În 2004 i-a venit rândul Sandei Ladoşi să intre în competiţia desfăşurată la Istanbul. Deşi cotată, la început, printre favorite, veterana cântăreaţă a intrat cam vlăguită în finală. Asemuită de mulţi cu Madonna în zilele ei proaste, Sanda a fost pusă la zid de presă după ce a ieşit din concurs cu numărul 18.

Români care au cântat bine

Lozurile câştigătoare au fost trase de Luminiţa Anghel şi Mihai Trăistariu. Fosta soţie a lui Marcel Puşcaş şi-a pus la bătaie vocea, a urcat pe scena de la Kiev butoaiele băieţilor de la Sistem şi a reuşit, în sfârşit, în 2005, să urce pe podium.

Anul următor, a făcut furori Mihai Trăistariu. Deşi s-a clasat pe poziţia a patra, a obţinut cel mai mare punctaj văzut vreodată de România în istoria acestui concurs. De atunci, Mihai se luptă cu celebritatea şi peste hotare.

Artistul mai are astăzi doar un vis: să aducă trofeul acasă în 2009. "La anul, voi pregăti 10 melodii din care voi alege una. Voi da un anunţ în presă <> .

Cu o melodie bună şi un show pe măsură am şanse să câştig. Cred că trecem de semifinală. M-au sunat oameni de presă din Suedia şi din Rusia să ascult melodiile şi să-mi dau cu părerea. Eurovisionul a devenit o ciudăţenie, dar mai sunt şi oameni care votează voci", a declarat Trăistariu pentru "Adevărul".