Craiova: Eldorado oltenesc

Craiova: Eldorado oltenesc

Ţăranii din comuna Cioroiu Nou cred că stau pe o comoară de aur veche de 2.000 de ani. Sătenii şuşotesc pe la porţi cum că undeva, pe lângă cimitir, ar fi îngropată căruţa din aur a lui Decebal. Legenda este pe jumătate adevărată. CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

Mai citeşte şi:

• Hunedoara: EXCLUSIV Lovitură de teatru în dosarul aurului dacic
• Hunedoara: De frica braconierilor, descoperitorul comorii dacilor a rămas în anonimat
• Tezaur de bani de aur predat procurorilor

Satul Cioroiu Nou aparţine de comuna Cioroiaşi şi se află la doar 40 de kilometri de Craiova. Pe oricine întrebi de cetatea romanilor te îndrumă către marginea satului, exact acolo unde începe cimitirul.

O pancartă care anunţă existenţa unui monument istoric se iveşte pe partea stângă a drumului. La doar câţiva paşi de cimitir, situl arheologic.

„La început, au spus că ar fi capitala Daciei Malvensis, Malva. Acum, am înţeles că se vorbeşte cum că ar fi doar un castru roman“, spune Vergil Dascălu, primarul din Cioroiaşi.

Căutătorii de comori au arat degeaba

Nu de puţine ori s-a întâmplat ca, atunci când îşi lucrau pământul, ţăranii din Cioroiu Nou să găsească bucăţi de lut sau chiar monede antice.

„S-au găsit multe obiecte pe aici. Cum dădeau cu plugul, cum mai scoteau câte o bucată de oală sau de metal“, povesteşte Gheorghe Macamete (80 de ani).

Nea Gheorghe locuieşte chiar la marginea satului, lângă situl arheologic. Despre legenda trăsurii de aur a lui Decebal ştie şi el cam tot ce ştiu şi consătenii lui.

„De când eram mic am auzit că trăsura de aur a lui Decebal este îngropată aici. Cică acum 2.000 de ani s-a surpat pământul şi a astupat-o. E aici, sub cetate“, ne mărturiseşte bătrânul.

Despre căruţa pe care Decebal ar fi comandat-o ca semn de bogăţie a auzit şi primarul comunei. Acesta povesteşte că s-a trezit la un moment dat în comună cu fel şi fel de căutători de comori.

„Au venit la un moment dat nişte domni cu detectoare de metal. Au vorbit cu câţiva oameni din sat şi le-au promis că le ară pământul, achită ei tot, numai să îi lase să se plimbe pe tarla. Aşa au şi făcut. Le-au arat tot pământul şi au căutat comoara cu detectoarele de metal. Nu au găsit nimic“, îşi aminteşte Vergil Dascălu.

Cuptoare cu cărămizi vechi de 2.000 de ani

Comoara inestimabilă este vânată chiar şi de sătenii din Cioroiu Nou. „Ehe, muică, dacă aş găsi eu trăsura, mi-aş face casă cu etaj. Aş fi cea mai bogată din sat“, şi-a propus Victoria Dovăneţu (76 de ani). Există şi câţiva localnici din Cioroiu care s-au ales cu beneficii din vechea cetate:

„Eu mi-am făcut şi cuptor pe vatră din câteva cărămizi de acolo. Are cuptorul ăsta 40 de ani. Şi acum e în picioare. Cărămidă cum e asta nu cred că se va mai face vreodată. Vă daţi seama că are 2.000 de ani?!“, se mândreşte Stanca Oanţă (74 de ani).

Primarul vrea turişti

Stanca Oanţă a luat cărămizi de la ruine şi şi-a construit un cuptor

Edilul comunei povesteşte că, de aproape 40 de ani, se tot fac săpături la marginea satului. Până acum s-au găsit monede, oale şi statui, arme şi piese metalice din fier şi bronz.

„În ultimii doi ani se lucrează mai intens. Au venit şi cei de la Muzeul Olteniei care s-au implicat în acest proiect. Se pare că pe locul acesta ar fi fost o baie comunală cu scurgere pentru apă“, explică Vergil Dascălu.

Reprezentanţii Muzeului Olteniei şi-ar fi dorit să dea viaţă sitului arheologic prin reconstrucţia vechii cetăţi şi animarea ei cu figuranţi îmbrăcaţi în haine de soldaţi romani. „Acest gen de turism ar fi benefic pentru localitatea noastră. Prin turism cultural, comuna noastră ar deveni celebră şi asta ar ajuta mult bugetul local“, îşi doreşte primarul Dascălu.

Până acum, satul doljean este singurul loc unde se presupune că ar fi fost Malva, capitala Daciei Malvensis, cea mai mare provincie din perioada împăratului roman Antoninus Pius (138-161 d.Hr).Şeful expediţiei de la Cioroiu Nou, arheologul Dorel Bondoc, nu poate spune cu certitudine că pe raza localităţii Cioroiu Nou a fost capitala Daciei Malvensis, dar confirmă faptul că în zonă a existat cândva o aşezare romană: „Au fost găsite elemente de fortificaţie, ceea ce demonstrează că avem de-a face cu o aşezare militară, dar şi cu una civilă.“

De căutătorii de comori s-a lovit şi arheologul la începutul expediţiei. „Am anunţat şi poliţia. Nu au niciun drept să răscolească pământul. Noi facem aici săpături arheologice, nu căutăm comori. În ultimul timp, nu au mai venit“, susţine Bondoc.

Cele trei regiuni ale Daciei

În 159 d.Hr., pe timpul domniei împăratului Antoninus Pius, Dacia s-a împărţit în trei: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis şi Dacia Malvensis.

Prima cuprindea partea de vest a Ardealului, cu Ţara Crişului şi Munţii Apuseni şi avea capitala la Porolissum (azi, Moigrad). Dacia Apulensis avea reşedinţa la Apulum (Alba-Iulia) şi cuprindea restul Ardealului şi Banatul, iar Dacia Malvensis cuprindea Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei.